Page 45 - 1906-21-24

474 LUCEAFĂRUL Nrul 21—24, 1900.
celor ce vedem şi auzim, in gf irşihfTeu nu ştiu de tot bine rădăcini aşa de adîncî în sufletele Românilor bucovineni,
cum are să iie această rubrică, e un vis înfăşurat şi aii intrat în iăuntru cu gîudul şi inima curată, să-şi
în ceaţă, dar Dv. de sigur mă înţelegeţi, şi dacă nu aliaţi sfinţiască sufletele în armouia cîntecului şi să se cunoască
cererea nostră prea 'ndrăzneaţă. sau — cine ştie — unii pe alţii, căci intrigile străinilor şi duşmănia i-aît
poate chiar ridicolă, veţi ştii cum şi în ce chip să ne îm­ înstrăinat atit de mult unii de alţii. Toţi erau plini de
pliniţi dorinţa, cum şi în ce chip să risipiţi ceaţa. In aşteptare, să vadă roadele societăţii în decurs de 25 ani.
aşteptarea unui răspuns binevoitor, Vă rog, dle Redactor, Era sublim momentul, cînd se auziră cele dinţii acor­
să primiţi asigurarea stimei ce vă păstrez. j na p duri ; ascultătorii eraţi transportaţi cu sufletul par'că ’u
alte lumi. Dintre toate cîntecele a plăcut inaî mult măiastră
Modestia D-voastre ne farmecă şi sîntem gata a vă pune compoziţie a lui Kiriac, «Morarnk
Ia dispoziţie rubrica! Atirnă dela tovarăşele D-voastre, «Armonia» a dovedit, câ-î unica societate rom. din
dela iscusinţa Doamnelor şi Domnişoarelor noastre să o Bucovina care întruneşte în sinul săiî toate păturile so­
facă interesantă. cietăţii româneşti şi toate partidele politice. în timpul
Noi v’ain putea spune un plan — ştiţi că sîntei».' tari din urmă se poartă cu gîndul, să pună bază uni teatru
în planuri şi programe — cum ar trebui redactată. Găsim naţional, atît de mult dorit in ţara noastră.
însă că e mar bine ca titlul precum şi feliul eî de Ion Gramadă.
a se redacta — să ni-1 recomande cetitoarele acestei
reviste. Le rugăm deci ca îndată după primirea acestui Floarea Darurilor. Dela 1 Ianuarie 1907 dl Nicolae
număr, să se aştearnă pe scris şi să trimită redacţiei Iorga va scoate sub titlul de mai sus o nouă revistă li­
părerile lor privitoare la această rubrică. terară. Scopul ce urmăreşte D-sa prin această revistă e
aşa de frumos, îneît nu putem recomanda îndeajuns ci­
Iubileiil „Armoniei” din Cernăuţi. în Iulie 1881 s’ati titorilor noştri abonarea ei.
hotărît o mină de oameni, pătrunşi de focul dragostei Din articolul prim «O lămurire», reproducem părţile
pentiu arta românească, să creeze societatea filarmo­ referitoare la programul revistei.
nică «Armonia», care să cultive şi să răspîndiască «Cunosc bine scrisul românesc mai vechiu, cu care mă
muzica naţională vocală şi instrumentală, precum şi arta ccup încă dela începutul carierii mele literare, veche
dramatică. O întreprindere grea era aceasta, ştiiudu-se ce şasesprezece ani împliniţi. Ca istoric, l-am întîlnit
prea bine, cît de indiferent e la început, publicul ro­ zilnic, şi nu odată am fost în măsură să-l pot desluşi.
mânesc din Bucovina faţă de orice manifestare naţională; L am putut admira mai mult decît alţii, căci limba veche
dar zelul întemeietorilor ei şi mai ales sprijinul renu­ îmî sună la ureche ca graiul de astăzi. Pe lingă aceasta,
mitului eomponist bucovinean, Tudor Flondor, care am scris istoria literaturii româneşti pînă în pragul zi­
era pe atunci student, au adus »Armouia« intr’o stare lelor noastre şi urmez acum această operă istorică. Am
de înflorire, ce dădea cele mai bune garanţe pentru viito­ trăit între vechii scriitori ca şi între cei de astăzi; i-am
rul «Armoniei». Dar prin permutarea unor membri înţeles, i-am iubit, am căutat să-i scot la lumină, căci
din Cernăuţi, începe dela 1895 să stagneze societatea. nu odată ui'am înduioşat de nedreptatea ce aii suferit ei
Abia după ce întră în sinul societăţii, harnica societ. în vremuri grele.
acad. »J un im ea» şi după ce se reprezintă opereta «Crai Aceşti scriitori au o mare valoare de limbă: cumpătaţi
nou» al celui mai bun eomponist bucovinean de pînă în alegerea neologismelor, deprinşi cu bunul graiii al po­
acum, Ciprian Porumbescu, începu «Armonia» să porului, cunoscînd sintaxa românească cea mai fireasca,
capete iarăşi viaţă. Tot pe vremea aceea devine Tudor îngrijiţi a-şi îmbrăca ghid şi simţire în stilul cel mai
Flondor preşedinte al «Armoniei» şi dăruieşte socie­ frumos şi mai curat, ca unii ce voiau să creeze o tradiţie,
tăţii noua sa operetă «Moş - Ci ocî r 1 an», care s'a jucat ei pot fi astăzi, după vremile de rătăcire ce ne despart
cu atîta succes în vara anului 1905 la iSibiiu. Interesul de dînşii, nişte învăţători.
şi dragostea pentru muzică crescu în păturile societăţii Valoarea lor morală nu e mai mică; eî nu scriu pentru
româneşti, aşa îneît «Armonia» fu iu stare să participe glorie, pentru întrecere sau pentru bani, ci scriu pentru
c’un program ales la marele concert monstru din Arenele neam, scriu în acea stare sufletească în care un preot
romane, cucernic face jertfa fără sînge înaintea Dumnezeului său.
în anul acesta, anul iubilar al tuturor Românilor, Ca oameni, vor fi fost cum vor fi fost: pentru înfăţişarea
s’aîi împlinit cinci lustri dela întemeiarea «Armoniei. prin scris, eî au ales partea cea mai senină şi mai bună
Trei zile au ţinut serbările jubilare. Duminecă în 25 a sufletului lor. El înduioşează şi înalţă, mustră şi în­
Noemvrie, liturgie în catedrală, iar seara convonire so­ dreaptă, cuiăţă şi întăresc. Multe din aceste însuşiri
cială în sala «Armoniei» sub conducerea zelosului ei morale s’aii pierdut cu timpul, şi ele trebue înprospătate.
preşedinte Tudor Bujor. Luni a fost concertul în sala Să mai adăogăm şi consideraţia materială că cea mai
filarmonică, care era ticsită do oaspeţi. A fost un ade­ mare parte din scrisul lor n’a fost citit şi că, pierdut
vărat pelegrinaj solemn şi înălţător de inimi; din cele în ediţii rare, in reviste răzleţe, in miile de foî ale
mai depărtate colţuri ale Bucovinei au venit oaspeţi la ziarelor, el nu mai poate ti urmărit. A da ediţii com­
Cernăuţi, tineri şi bătrînî, să serbeze iubileul celei mai plete, — cine poate lua asupra-şî acest risc, şi cine ar
veclu societ. româneşti de musică in Bucovina. Au lăsat avea apoi vreme pentru tot scrisui morţilor?
la pragul acestui templu al artei toate grijile şi neînţe­ *
legerile, toată ura şi duşmănia dintre fraţi, care au prins