Page 47 - 1906-21-24

476 LUCEAFĂRUL Nru! 21-24. 1906
lor technică este de asemenea bună,_rezultă că Moritz F. şi al conservatorilor. E unul dintre ceî mai mari lirici
nu poate fi acuzat de atentat la bunele moravuri. Acu­ moderni. Operile: Iuvenilia (1857), Levia-Gravia (1865),
zatul a fost achitat. Procurorul a anunţat reviziunea, căci Decenna.ia (1871), Giambi ed Epodi (1872), Odi barbare
a tălmăcit în altfel cuvîntul «imoral». Recunoaşte că e (1877), Nuoveodi barbare (1883), Terze odi barbare (1889).
vorba de opere de artă şi că adevărata operă de artă nu
este imorală. Cu toate acestea există şi opere de artă imo­ (’ea dinţii serbare culturală a Rumânilor din Basa­
rale, şi aceste opere, chiar dacă provoacă o seuzaţiune rabia. 1 ) La 3 Decembre a fost în Chişinău o frumoasă
artistică, pot provoca însă şi aţiţarea sexuală. Justiţia serbare românească. Cînta corul «moldovenesc», din care
n’are nevoe să stabilească, dacă reproducerea urmăreşte fac parte şi ţeranî. Tînărul Sergiu Cujbă, din Bucureşti, a
scopul de a aţîţa, ci numai dacă ar putea sa aţiţe, dacă ţinut o cuvîntare despre musica poporului. Pe lîngă vechi
ar putea să atingă pudoarea Librarul acuzat, făcînd un cîntece din Moldova lui Alexandii, s’au cîutat şi cele
mare număr de reproduceri, nu le vindea numai acelora două romanţe ale lui Eminescu: «Ce te legeni codrule»
cari ar fi avut interesul să cunoască arta franceză, ci şi «Somnoroase păsărele». O domnişoară Costinescu aeîntat
oricărui cumpărător. Şi Cuitea de casaţiune şi-a,.: pus din gură, intre altele «Amintirea Basarabiei». D. Gh.
întrebarea, dacă nu cumva picturile originale, păstrate Madan, venit de puţin timp tot dela noi din Bucu­
prin muzee, şi cari acolo nu sînt supărătoare, nu devin reşti, unde a urmat Conservatorul şi a fost ciomăgit la
imorale atunci cînd sînt reproduse pe cărţi poştale, cînd 13 Martie, a declamat din Coşbuc. N’a lipsit «Mult e dulce
dot fi văzute de ori şi cine, de mic şi de mare, de bărbaţi şi frumoasă» a bătrînuluî Sion, nici «Vin’ Ileană la poiană»
şi de femei, de culţi şi de inculţi. Răspunsul a fost pozitiv, a lui Gavril Musicescu, nici «Fiii României» pe care o
sentinţa casată şi afacerea retrimisâ primei instanţe. La a cîntau la noi copiii în anul proclamării Regatului român,
doua desbatere, Moritz F. a fost amendat cu 200 mărci. nici gloriosul imn «Deşteaptă-te Române» pe care-1 îngă­
(R. I) duise pomojnicii Ţarului, dar nu ciocoii şi boierii Româ­
niei libero. S’aii vărsat lacrimi de bucurie, s’aii purtat
liiiisue Carducci. Premiul literar Nobel, de 200.000 lei pe umeri ca nişte învingători cintăreţii.
l-a primit de astâdată marele poet italian Carducci. Cu Pare că-ţi vine, aflind acestea, o veste din altă lume...
acest prilej reproducem citeva note intime din viaţa Odată ce învie, sufletul nu se poate opri: el se hiăneşte
poetului: Dela 1860, Giosue Carducci trăeşte in Holomia din înseşi nădejdiile sale. Praf se fac înaintea lui toate
foarte retras. Are puţini cunoscuţi, nu vorbeşte aproape
alcătuirile, cit do uriaşe, ale lumii.
cu nimeni; nu cunoaşte nici una din apucăturile prin
Uitaţi-vâ numai la ce se petrece iu Basarabia.
cari oamenii mari, mai ales poeţii caută sa farmece pu­
blicul. Nu răspunde niciodată la nenumăratele scrisori (N. lorga. „Neamul Românesc.")
ce primeşte aproape zilnic. Şi totuşi a fost o excepţie. Drept coutiuuare ai articolului «Un scandal în artă» din
Un tinăr ii scrie odată: numărul trecut, dăm următoarea informaţie a dlui 11.
«Am 18 ani, sînt vecinie amărît, nimic nu-mi face P.-Petrescu din »Tribuna«: Placheta comemorativă, care
plăcere, în nimic nu cred; viaţa mi-e o sarcină grea, cît se va da tuturor colaboratorilor expoziţiei iubilare din
n’aş putea-o spune... şi, cu toate acestea mulţi găsesc că Bucureşti este gata. Osterr. Illustr. Zeitung», Nr. 4 din
sînt uu mare talent. anul acesta, publică o reproducere. Placheta e făcută de
Ce să fac?« sculptorul şi ciselorul vienoz R Cizek. Pe avers se află
Carducci plictisit, n’a mai stat la îndoială, i-a răspuns bustul regelui. O femeie — nud — avînd o ramură de
pe-o cartă poştală: «Să te spînzuri !«. .. palmier în mină, o pleacă în jos. Pe revers sînt două
Carducci, din cea mai fragedă copilărie, instinctiv a femei reprezentind Pictura, cu paleta în mină şi coiner-
fost potrivnic tirănieî în politică şi romantismului in lite­ ciul cu roata dinţată la picioare. Un bărbat — Industria
ratură. Nu găsea niciodătă destule cuvinte de ocară ca se razimă de o nicovală şi are un ciocan la picioare. In­
să batjocorească pe trubadurii cu plete lungi şi cît era scripţiile sînt următoarele:
de mic ţine piept în discuţii cu tatăl său care ar fi voit «Carol I. Rege al României, 1866—1906. Colaboratorilor
să-i insufle admiraţie pentru romauţe. noştri», apoi «Expoziţiunea generală româna din 1906*.
La 10 ani cetise Iliada, Istoria romană şi Istoria revo- E dureros că executarea plachetei nu s’a încredinţat
luţiunii franceze de M. Tliiers. unui sculptor român. Astfel tot sprijinul artelor române
Cu copii de vîrsta lui lua cîte o şură cu asalt, zicînd devine iluzorie. Şi atita talent se putea aştepta dela unul
că isgonesc pe elveţianiî lui Ludovic al XVI. de aî noştri.
în jocurile acestea de caracter istoric, se aprindea aşa
de tare ineît, odată, se porni de-abinele cu pietriî asupra F. Brimetiere, celebrul critic francez, a încetat din
unui camarad, care avea rolul lui Cesar şi care încer­ viaţă. S’a născut în Touion la 1849. S’a dus la Paris
case să treacă peste un Rubicon închipuit de ei. Din ce să între în l’Ecole-Xormale, dar toate încercările lui au
în ce mai înflăcărat Carducci îl sili pe băiat s’o ia la rămas zadarnice; mult mai tîrziu a ajuns profesor la
picior, şi în ziua aceea se culca convins c’a salvat republica. acea şcoală la care n’a fost primit ca elev.
Carducci s’a născut la 1836 în Valdieastello. în artă A colaborat la «Revue Bleu« şi «Parlement», iar
e un aprig apărător al frumseţii' antice, e chiar unul la 1875 a întrat la «Revue des deux Mondes«, la care,
dintre cei mai norocoşi mînuitori ai metrului antic, iar
în politică e un duşman neîmpăcat al catolicismului liberai i) Dupâ informaţiile «Universului*.