Page 18 - 1908-01-02

Nrul 1-2, 1908. LUCEAFĂRUL 25

^Scrisori din Paris.
i. lui oglindoase, l-a făcut par’că să descopere o
Pictorul Charles Coltel. nouă Bretagne, i-a arătat cerul şi marea sub
Trimit astăzi câteva fotografii după tablourile alt aspect: o vedenie neaşteptată.
lui Cottet cum şi o biografie şi însuş portretul Bretagna îl atrăsese mai întâi prin farmecul
pictorului. ei şi prin melancolica măreţie a peisagiilor
Cottet s’a născut in Puy. Terminând stu­ maritime. Ea îl cuceri în urmă, cum cucerise
diile liceale, s’a pe atâţia alţii,
consacrat cu prin pitorescul
totul picturei, aspectelor, al
deşi se simţea moravurilor şi
binişor încer­ costumelor,
cat de frigurile prin ciudeţe-
poeziei. niile şi, in sfâr­
Cel dintâiu şit, prin exo­
maestru al lui tismul, pe care
Cottet a fost artistul îl cău­
M. Maillard, în tase prin Al­
a cărui şcoală geria, Egvpt şi
insă, pictorul Olanda.
nu se răbdă Ceeace in
multă vreme; prima linie îl
nu se simţea interesează pe
în stare a se artist în Bre­
mai supune la tagna, este vi­
nouă examene. aţa acestor fi­
Se refugiază în inţe, lui ne­
atelierul lui cunoscute, pe
Roii, unde nu cari le vede în
se opri mai raport cu natu­
mult de trei ra şi cu deco­
luni. Lecţii, co­ rul lor de mici
recturi şi în­ căsuţe, de por­
drumări di­ turi strâmte, de
recte nu pri­ Ch. Cottet de Ed. Steichen. bărci şi de
mea, aşa zi­ pânze, cu veci-
când, dela nimeni; Puvis de Chavannes cu sfatu­ nicul ison al mărei şi al cerului. Cum Millet
rile sale înţelepte şi părinteşti, cu spiritul său zugrăvise luptele ţăranului cu glia şi cu veacul,
luminat, avu totuş o mare influinţă asupra lui Cottet, după mulţi alţii, dar în chip original, zugră­
Cottet pe vremea când acesta se încerca tocmai veşte luptele marinarului cu valurile. Dar în luptă
la peisagii. el nu e impresionat de acţiune; spiritul său gene­
Primul său »Salon« a avut loc în 1839 când ralizator dispreţueşte epizodul; sufletul său con­
se află deja stabilit la Cam a ret în Bre- templativ, ca însuş sufletul breton, înclină prea pu­
tagne, care îl răpise spre a-1 păstra întotdeuna, ţin la dramă. El vede mai ales pateticul şi impresiile
căci în contemplarea mărei, cerului şi stâncilor sale sunt potrivite caracterului local al acestei rase:
ei, tresărise el din adâncul sufletului. resemnată, tăcută, primind cu un amestec de fata­
Micul port Cam a ret cu bărcile lui de pes­ lism şi religiositate, loviturile grele ale soartei şi
cari tremurând în »Razele de sară«, cil apelo învingerile necontenite ale vecinicei duşmane.