Page 22 - 1908-01-02
P. 22
Nrtil 1-2, 1908. LUCEAFĂRUL 29
După apariţie, vom vorbi de această revistă alo cărei pa lente dintre scriitorii vechi şi noi; »Convorbiri literare»
gini vioate s’au cetit totdeauna cu interes. urmează drumul croit de noua conducere. Tot astfel şi
Fortissimus vir, bunul domn profesor Mihail Drago- »Săniănă torul* care în «toastul de anul nou» vesteşte
inirescu şi-a trecut prin nou botez * Convorbirile*, cari cetitorilor un început «a pornirii de războiu» împotriva
dela Anul nou intră în perioada «critică» şi astfel vor «purtătorilor de boale literare».
purtă titlul de «Convorbiri critice». în numărul prim al Alături de aceste schimbări să remarcăm şi cele pe
«Convorbirilor» în noul ipostas, ni se dă caricatura celor trecute in mediul nostru mai modest.
17 colaboratori «din cercul convorbirilor critice», pe cari Dintre revistele vechi * Ţara noastră« desfâeându-se,
iscusinţa dlui Iser ni-i prezintă în atitudini admirabile. în urma multor procese, de sub ocrotirea «Asociaţiunii»,
Remarcăm alături de caricaturile poeţilor T&tărăscu prin depunerea cauţiei necesare, a devenit revistă politică-
şi Dragoslav, chipul încruntat şi sănătos al dlui director. culturalâ sub conducerea unui comitet. Şi-a schimbat for
Se înţelege că în acest număr m se dă o revistă critică matul, şi-a îmbogăţit coloanele şi se adresează nu numai
a anului răposat, ni se desfăşură frumoasele nizuinţi ale ţărănimii, ci tuturor păturilor de cetitori. Socotim de
trecutului, ni se arată gândurile ce vor călăuzi viitorul. utilă aceasta revistă care aduce un spirit de îndrăzneală
Dl Dragomirescu ne desface cu gestul de mulţămire al şi o judecata critică mai respicată. 0 recomandăm cu
unui fericit paterfamilias lada de zestre a acestui »cerc«, toata căldura cetitorilor noştri
ne duce de mână zimbitor, ne iartă ignoranţa vinovată La Budapesta va apaie »Familia romană* sub con
şi ne arată cu toată bunăvoinţa «bogăţia de temeiuri». ducerea dlui L Bolcaş, redactor la «Lupta». Cunoscând
Să-l urmăm în acest ce rele şi să ne spălăm cu isop greutăţile de cari se isbesc şi revistele literare mai vechi,
păcatele neştiinţă. Iată cercul: «scriitor cu inspiraţia pri — ne îndoim de râuşita acestei întreprinderi.
mitivă: Dragoslav«; «scriitori de un classicisin naţional: încrestând în acest răvaş şi »Oaxeta de Duminecă*
Baltag, Bănăţeanul»; «poeţi graţioşi: KrolIo, Mân cu reclama de puţin gust a noului redactor şi amintind
dru»; «critici sistematici ca mine«; «talente univer incolora y>Foaie ilustrată« — «adaus ilustrat la «Poporul
sitare: Tâtărâscu, Paleologu, Ana»; «alţi poeţi român» am dat până in mici amănunte schimbările ivite
ca Stamatiade, Ilonar Munteanu, Demetrius, la acest început de an. * * *
Irena Mohor»... Să ne ierte dl profesor, dacă nu-1
urmăm mai departe. Suntem cam obosiţi deocamdată. Prea Drama românească. Săptămânile trecute a apărut o
multe «somităţi» iubite domnule profesor, sa ne scuzaţi, istorie a dramei moderne de profesorul universităţii din
dacă ne-am încurcat puţintel... Suntem învinşi şi asi-
Viena, Robert F. Aruold. (Das moderne Drama). Despre
gurându-vă de «simpatiile Ardelenilor», pentru descope
drama românească scrie următoarele (pg. 102-3): «Şi
rirea acestei «bogăţii de temeiuri», vă dorim an nou fe
mai tineră (decât drama ungurească) este arta dramatică
ricit! înainte de a ne cufundă în obscuritate, încă o ru a Românilor, care a trebuit să se înjghebeze cu mari
găminte. DVoastrâ ştiţi că în ajunul morţii e obiceiul greutăţi prin anii treizeci în Iaşi, cam ca drama germană
creştinesc să se împlinească asemeni rugăminţi.. . Bine «regulată» prin Gottsched. Ea nu s’a ridicat peste nivoul
voiţi, vă rugăm «sistematice» Domn, a ne spune iu nu productivului Vasile Alexandri (1821—1890), care a urmat
mărul proxim: la care librărie se pot cumpără operele exemplelor franceze, atât în tragedie cât şi în comedie
complete ale «somităţilor». Făcându-ne acest bine. aţi şi care a împodobit cu îndemânare în comedii intrigi
împlinit o datorie de bun creştin şi aţi dat un prilej de în genul Iui Scribe cu tipurile naţionale deosebite ale
pocăire atâtor vinovaţi. Până la răspunsul DVoastrâ, nu-i patriei sale. De maniera lui şi a dramaturgilor contem
aşa că ne îngăduiţi să ne bucurăm şi noi de această vale porani parisieni a încercat şi încearcă şi acum să se
a plângerilor?.. Ne veţi da voie să reproducem şi câteva apropie o producţiune dramatică relativ bogată; între
rânduri din admirabila fabulă ce publică maestrul Cara- dramaturgii mai remarcabili se numără mai întâi Ion
giale in acest număr al eminentei DV. reviste: Slavici (!;, apoi I. L. Caragiale, specialistul burghezimei,
«Un bou, ca toţi boii puţin la simţire, asemenea lui Ostrovskii, iar ca Sardou-i ai societăţii în-
«în zilele noastre de soart’ ajutat... nalte bucureştene sunt priviţi H. Lecca şi R. Rosetti. (I!)
«învăţa la şcoală cartea de cetire De altfel e prevalentă arta străină pe scenă. (In a. 1888
«Şi ajunse boul un bou învăţat... s’au reprezentat în Bucureşti 56 de pieze, intre cari 43
erau traduceri (32 din franţ., 5 din nemţ., 5 din engl.
«Mare lucru ’n lume e şi ’nvăţătura!
şi 1 din rus.) Fireşte, exista acum şi în România o direcţie
«Ţine loc de multe, chiar şi de talent...
«Printi’o bună şcoală rafinezi natura: modernă; în fruntea ei stă remarcabilul critic Titu
«Din viţel poţi scoate un bou eminent». Maiorescu, un Brandes în mic, care a făcut cunoscut pe
compatrioţii săi, între altele, şi cu ibsen, căci se intere
Ce adânci şi pline de înţeles simbolic sunt aceste rân
sează necontenit de importaţie literară preţioasă.»
duri, domnule director! Ascultaţi cum cad grele, ca o
Autorul s'a servit de Ist. lit. rom. de <î. Alexici şi de
osândă de sus: «Un bou, ca toţi boii puţin la simţire»...
criticile lui Maiorescu (voh II). 77. P. P.
Ne despărţim cu oarecare jale de «Convorbirile critice»
şi trecem mai departe. Celelalte reviste din România nu *
prezintă nici o schimbare deosebită. » Viaţa românească« „Uie Karpathen“. In notiţa din numărul trecut despre
din Iaşi continuă să apară în cadrele programului bine aceasta revistă, s’a omis, din greşala corectorului, pasajul
lămurit de până'jacum, giupâud cele mai puternice ta următor: Nr. 4 al revistei publică, la loc de frunte câteva
