Page 30 - 1908-01-02

Nrnl 1-2, 1908. LUCEAFĂRUL 7
— Ori că are muşterii ori că a adormit cu şi el şi ori-de-câte-ori găsiâ prilej el aţâţă
capul pe masă! — se gândi logofătul. această dragoste nenorocită, ştiind că odată cu
— Muşterii nu poate să aibă — urmă el a se ea creşte ş: ura logofătului împotriva hangiului.
gândi — pentruca e târziu şi drumurile sunt — O femeie ca stăpâna ţi-ar trebui D-tale,
rele Va fi dormind şi atunci nu-mi mai scapă. logofete. Dar n’au unii noroc de femeie!
Veni până la uşă şi o cercă: eră descuiată. El îşi aducea aminte de când umblau amândoi
El o crepă niţel şi se uită înlăuntru: hangiul prin Bărăgan, că Stoian aveâ uneori porniri
dormea cu coa­ copilăreşti. Aşa
tele pe masă, bunăoară, luând
— E al meu un franc într’o
de-acum! — mână şi strân­
şopti logofătul şi gând amândouă
strânse prăselele mânile, întrebă:
cuţitului. — In care
Dar nu intră mână-i francul 1
deocamdată. Şi dacă Mitrea
Stătu afară în ghicea, el se
ploaia rece cam bucura ca un
cât ai trage o copil. Alte-ori îl
brazdă de plug vedea cum bi­
şi ascultă cu cea ciuia din mers
mai mare bă­ tufe de alior sau
gare de seamă alte buruieni. Şi
zgomotele nop­ dacă s’ar fi apro­
ţii. Nu se simţiâ piat atunci de
nimic... logofăt, l-ar fi
. . . Deschise auzit şoptind:
binişor uşa şi se — De-oi ni­
strecură înlă- meri dintr’odată
untru. Trebuia buruiana asta,
să ajungă până mă scap de
la hangiu fără hangiu.
a-1 deşteptă, dar Cazacii ştia
trebuia mai în­ dar foarte bine
tâi u să stingă ce gânduri au
lampa. Se apro­ făcut pe logofăt
pie de ea, o stin­ să îmblânziască
se şi cârciuma dulăii cari pă-
se întunecă de­ ziau hanul şi nu
O. Spaethe: Pictorul Luchiaa.
odată ca un mor­ s’ar fi mirat de
mânt. Logofătul trase cuţitul şi stătu câteva clipe loc să afle într’o bună dimineaţă că hangiul
spre a-şi mai obişnui ochii cu întunerecul şi a fost ucis peste noapte. Mai mult încă: el se
spre a vedea de nu se deşteaptă hangiul. Acesta întreba de ce tot întârzie logofătul?
însă dormiâ înainte fără a bănui că în curând ... In seara aceea se culcă de vreme şi adormi
cuţitul logofătului îl va adormi de veci... foarte repede. Se deşteptă prin puterea nopţii şi
fără multă şovăire porni spre han. Visase că
Dintre cei dela han numai Mitrea Cazacii erau hoţi înlăuntru şi acum, deşteptat, lucrul
simţise că logofătul Stoian înblânzise câinii dar nu i-se părea cu neputinţă: îşi aducea aminte
nu spuse nimic. El cunoştea de multă vreme că hangiul, ca adesea-ori în vremea din urmă,
patima logofătului pentru aceea pe care o iubiâ adormise pe masă.