Page 19 - 1908-03

N T ml 3, 1908. luceafărul 51

C r o n i c a .
t Grigorie Sima ai Ini luau, Zilele acestea s’a stâns în „Şezătorile literare 11 din Brad. Profesorii din acest
liniştea unui sat sărăcuţ din Munţii-Apuseni, în Cărpiniş, orăşel, prin hărnicia ce o arată în cadrele «Asociaţiunii
un preot: Grigorie Sima al lui loan. Trecând prin sătu­ pentru literatura română şi cultura poporului român»,
leţul năcăjit nimeni mar li bănuit, că sub acoperişul modest dovedesc că nu-şi consideră profesiunea numai ea un
al casei parohiale îşi petrece zilele un snllet atât de ales mijloc de existenţă. Activitatea lor de luminători ai po­
care se frământă de frumseţele poeziei şi simte toate porului nu se mărgineşte numai la orele plictisitoare ce
durerile neamului. Răposatul Grigorie Sima al lui loan, sunt siliţi să le stea pe catedră, dresând mintea copiilor
a fost unul dintre cei mai buni mânuitori ai condeiului, după tipicul planului de învăţământ, impus de stăpânire,
înainte cu douăzeci şi mai bine de ani, când dragostea — ci îşi fac ochii roată printre masele largi ale po­
de literatură a fost răspândită la noi prin talentul şi nă­ porului. Şi se pare că aceşti dascăli au observat. întune-

Şcoala de adulţi din Brad.
zuinţele dini Slavici, care dăduse un atât de puternic recul, în care pluteşte mintea ţăranului, cu toate că de
avânt ziarului «Tribuna*, s’au ivit o seamă de oameni o sută de ani ne tot mândrim că-l luminăm. S’au hotărît
tineri, cari şi-au îndreptat privirile spre producţiuniie deci să desrobească vigoarea atâtor minţi de sub puterea
poporale. Atunci s’a pornit şi «Biblioteca poporalâ« a zia­ neştiiuţii. îşi jertfesc în fiecare săptămână o oră liberă
rului «Tribuna», în care se publicau încercările acestor pentru «şezătorile literare», cari se ţin în tiecare Dumi­
condeie începătoare. între cei dintâi cari au contribuit necă cu ţăranii, trecuţi de 16 ani, din Brad. Iată progra­
Ia această bibliotecă e şi Grigorie Sima al lui loan. Cele mul acestor şezători:
două broşuri: «Vlad şi Catriua», «Teiu legănat«, poveşti a) Un sfert de cias se ceteşte o bucată aleasă, scrisă
culese din popor şi întocmite de autor, dau dovezi de-o de un autor de valoare într’o limbă uşoară şi frumoasă
pătrundere aleasă a creaţiunilor folclorice. Tot în biblio­ românească, ori o bucată aleasă din literatura poporală.
teca »Tribunei« a apărut şi broşura «Din bătrâni» culegere b) O jumătate de cia» se fac exerciţii de scris şi cetit
de gâcitori din popor. Harnicul preot a colaborat încă cu ţăranii.
la diferite ziare şi reviste. A redactat calendarul «Amicul c) Ultimul sfert de cias se ţin prelegeri libere despre
poporului» şi revista poporală «Foişoara» din care au şcoală, afaceri de drept, afaceri financiare şi economie.
apărut numai 11 numeri. A scos în broşuri «Ardeleanul tn afară de acest program pentru popor, cărturarii
glumeţ* anecdote, «Isvor de bunăstare» poveţe economice, din Brad ţin conferinţe şi pentru «inteligenţa» de acolo,
etc. A luat parte la viaţa noastră politică şi a fost un tratând mai ales subiecte din domeniul literaturii sau de
harnic muncitor în parohie. A trăit cincizeci de ani fiind interes cultural.
unul din puţinii noştri preoţi, cari îşi împlinesc chemarea Vedem deci că Bradul are o «inteligenţă» dornică de îu-
cu pricepere şi cu tragere de inimă. I. Bralu. văţătură şi de cultură şi că dispune chiar şi de puteri