Page 21 - 1908-03

Nrul 3, 1908. LUCEAFĂRUL 53

A murit zilele trecute unul din cei mai cunoscuţi umo­ reprezentaţii în teatrele regale pentru muncitorimea Ber­
rişti germani. Numele lui B^isch e cunoscut de sigur linului. Opera regală va începe cu o piesă de Kleist,
şi publicului nostru de prin revistele umoristice germane, jucată de actorii, cari joacă de obiceiu această piesă in
mai cu seamă din «Fliegende Blătter*, unde a publicat Schauspielbaus Un singur preţ de intrare: 50 de Pfenici
nenumărate caricaturi, uisoţmdu-^le cu versuri proprii. (60 de bani). Se ştie că în Paris există de mult acest
Cele mai cunoscute scrieri ale sale sunt :»Mas u n d M o r i t z« obiceiu. *
»Die fromme Helene*, «Plitsch und Plum* «Der Instinctul, drama în 3 acte, scrisă de belgianul
heilige Antonius* nâsdrăvăniile ştrengarilor de băieţi, Kistemeackers s’a jucat săptămâna trecută pe scena
fabulele pline de naivitate cu aluzii la slăbiciunile omeneşti, unui teatru din Miinchen. Piesa s’a jucat şi în Bucureşti,
împotriva filistenilor şi a spiritului îngust de castă şi lupta in a. 1905, cu succes, a fost adusă apoi şi la noi de cătiă
deschisă, înverşunată in contra grijelor zilnice, a me­ dl Zaharie Bârsan. în Miinchen nu a plăcut. Critica res­
lancoliei şi a pesimismului. începând cu colaborarea sa la pinge piesa aproape cu unanimitate, zicând câ-i lipseşte
«Fliegende Blătter* (1859) Busoh câştigă un cerc de admi­ motivarea psihologică şi eă subiectul e împrumutat din
ratori, care se măreşte treptat, încât ajunge cu timpul romanele de colportaj. în orice caz, autorul nu merită
cel mai mare umorist al timpului său. Bătrânul Busch soartea aceasta, fiindcă personajele sale sunt adâncite ;*
îşi iuâ zilele trecute adio dela viaţă în câteva versuri are însă, ce e drept, şi unele neverosimiiităţi izbitoare
pline de umor, dând mâna cu Charon, care-1 aşteptă. Pe câţi în acţiune. „
eroi de ai săi nu i-a omorît în mod îngrozitor prin vitriol,
încă in sezonul acesta se va juca pe una din scenele
prin săpun, prin sticle de vin, prin zeci de proceduri berlineze »Samson« ultima piesă a lui H e u ri Be rnstei u
înfiorătoaie! Elena lui — de pildă — moare astfel:
autorul «Hoţului* şi al «-Vijeliei». (La rafale). Tânărul autor
Umsoust! Es falit die Lampe urn, se bucura de un succes fenomenal, mulţămită dexterităţii
Gefiillt mit dem Petroleum sale scenice. Nu ne îndoim, inftne-poimâne se va jucâ şi
Und hilflos und mit Angstgewimmer «Samson« pe scena teatrului naţional. Pentru astlel de
Verkohlt dies fromme Frauenzimmer, import scena românească e totdeauna accesibilă.
Hier sieht man ihre Triimmer rauchen,
Der Rest istnichtmehr zu gebrauchen. în «Deutsches Tbeater* din Berlin s’a dat o repriză a
* «Hoţilor* lui Sehiller. Sar pâreă, că piesa e învechită
în timpul din urmă a apărut în limba germană o carte în urma clasicităţii ei: aproape fiecare copil de şcoală o
de mare valoare. E vorba de o istorie a înscenării ştie pe de rost. Ce farmec mai poate desveli o astfel de
în teatrul bisericesc ai evului mediu în Franţa. piesă? Măiastră regie a lui Max Reinhardt, poate cel mai
(Gesckichte der Inszenierung im geistlichen Schauspiele des buu regisor german in viaţa, i-a dat un nou motiv de
Mittelalters in Frankreich). Cartea e scrisă de docentul trai. S’a jucat cu o verva prodigioasă. întreaga presa laudă
universităţii din Lipsea filo-românul Dr. Gustave Cohen ansamblul, mai cu seamă ansamblul hoţilor, care a ajuns
şi e tradusă din franţuzeşte de Dr. Constantin Bauer. astfel a treia persoană principală, pe lângă cei doi fraţi,
Ediţia franţuzească s’a epuizat şi nu se va tipări alta vre-o Karl şi Franz. *
câţiva ani, în schimb va apare o traducere in englezeşte, «Josette-ma femnie* s’a jucat până in Îl Dec. 1907
în curând. Lucrarea a fost premiată de academia de ştiinţe în Berlin de 300 de ori Se joacă şi in Bucureşti sub
belgiană şi se bucură de o reputaţie foarte bună în lumea titlul «Joseta* — dar e o mică deosebire: in Berlin se
ştiinţifică. Ediţia germana, augmentată, se piezintăîn con­ dă in Trianontheater, o scena auume pentru picau-
diţiile cele mai bune. Cetitorul câştigă un tablou viu, fidel, terii franţuzeşti — pe când în Bucureşti se joacă pe
complet despre starea teatrului în evul mediu în Franţa. scena Te-a-tru-lui Na-ţio-nal.
Stilul e colorat, plin de eleganţă; notele destinate peDtru *
cercetătorii serioşi, cari se ocupă în detaliu cu tema, Oskar Blumenthal. umoristul comediilor fără duh,
sunt aşezate la o parte, la notă, încât oricine vrea să fie scrise pentru burghezii inofensivi şi nepretenţioşi, a scris
informat asupra stărilor teatrale din Franţa va află ce-i o nouă comedie «între da şi ba* («Zwischen ja und nein*),
trebue în cartea aceasta. Se dau desluşiri, în capitole deo­ care va face turneul obicinuit prin provincie.
sebite, asupra înscenărilor dramelor liturgice, asupra lo­
cului, a decora ţiunilor, a artelor întrebuinţate, a maşinăriilor, E interesanta o statistică făcută de revista franceză
a organizării actorilor, a autorilor şi a textului, a actorilor «Menestrel* asupra productivităţii componiştilor germani.
şi a publicului. Acelaş procedeu şi la misterii şi la dra­ Iată câteva date: Franz Abt a scris 2610 compoziţiuni
mele semi-liturgice. Cartea se poate comandă la Klink- (cunoscut şi la noi: «Cântec de seara*), intre cari sunt
hardt în Lipsea. Preţ. 10 mărci. 1079 coruri, 106 Duete şi 1134 cântece. Sebastian Bach
are 1102 compoziţii. (225 pentru orgă, 611 cantate şi coruri),
Reprezentaţiile teatrale pe seama poporului Beethoven 439, Brahma 538, Hăndel 397, Haydn,
se înmulţesc în Germania. «Societatea pentru petrecerea 575, Liszt955, Mozart (35 de ani) 626 compoziţii (105
poporului* (Verein fur Volksuuterhaltung) din Berlin, pentru orchestră şi 80 pentru muzica de cameră), Rubin-
care împărţea şi anii trecuţi bilete cu preţ redus munci­ stein 550, Schubert 791, Schumaun 671. După
torimii, a exoperat dela intendenţa generală a teatrelor
* Noi ara admirat nnmai tehnica acestoi piese. Teza no paro forţată,
regale din Berlin, o sumă de îmbunătăţiri. Chiar împăratul fiindcă instinctul roproducerii o mai puternic decât cel al datoriei. Trium­
AVilhelm a ordonat să se dea în decursul iernii acesteia ful altruismului aici o chiar imoral din punct do vedere social. Red.