Page 22 - 1908-04

LUCEA FARUL Krul 4. 1908.
Viorica Fulg-uşor, Măndica dela Braşău şi Lola Eu mă voi sili să aleg poveşti şi ghicitori tot
din Năsăud, vor primi in curând ceeace şi-au mai frumoase, şi să Io dau cărţi tot mai bune
dorit; chiar azi am expediat pachetele la adresele iar mulţumirea cea mai mare o voi avea atunci
lor. Ceilalţi premiaţi sunt rugaţi să-mi scrie ce când Biblioteca va ti pjp placul lor.
premiu şi-au ales şi să-şi dea adresele exacte. Rămâneţi cu bine, dragi cetitori şi cetitoare.
De încheiere, rog po dragii mei cetitori şi
/V O. Maior.
cetitoare, să-mi lămâie şi pe viitor credincioşi.

C r o n i c a .
Expoziţia Luchian, Loghi, Spaethe. în luna trecuta mează drumul indicat de începuturile prin cari s'a ri­
au fost expuse la Ateneu în Bucureşti pauzele pictorilor dicat. S a remarcat şi de astădată prin puterea de exu­
Luchian şi Loghi şi câteva din creaţiunile mai recente beranţa a fantaziei, prin îndrăzneala imaginilor străluci­
ale sculptorului Oscar Spaethe. toare şi acele nuanţe de violentă a pasiunilor cari se des­
Această expoziţie, aranjată la câteva luni după moartea prind din sufletul stăpânit de cerul senin al Orientului,
lui Grigorescu a avut o mulţime de vizitatori, iu suflete îu această revistă s'a apreciat talentul dltti Loghi şi ce­
planează încă jalea pe urma maestrului mort. Sentimentul titorii sunt lămuriţi asupra valorii artistice ce reprezintă.
de veneraţie pentru acest artist, doliul trezit de stingerea Dl Spaethe prin cele câteva lucrări mai recente a do­
neaşteptată au înlănţuit atenţia asupra creaţiunilor lui şi vedit un progres surprinzător al calităţilor puternice prin
au răspândit în cercuri mai largi interesul pentru operele cari s’a impus. «Satirul» şi îndeosebi bustul iui Lm hiait
pictorilor noştri din generaţia nouă. Totdeauna după pră­ arată lămurit calea de desăvârşire a acestui talent de
buşirea maestrului se cercetează rândurile ucenicilor, cu care suntem îndreptăţiţi sa legăm cele mai frumoase
gândul de a descoperi pe cel menit să intre în moşte­ nădejdi. „ O. O.
nire. Acest îndemn aduce insă şi o notă de severitate „Frumoasele din Făgăraş* 1 . Despre piesa cu acest titlu,
în judecată, căci impune la tot pasui comparaţia cu al­ cate s’a jucat in 7 Septemvrie pentru primaoara în opera
cătuirile celuice nu mai este. Stăpâniţi de astfel de în­ regală din Drezda, revista teatrala «Buline u. AVelt». X.
demnuri au grăbit mulţi să viziteze expoziţia acestor doi Nr. 1 publică următoarea recenzie: «Drezda. In opera
pictori cari s'au impus şi au reuşit sa cucerească sim­ regală din Drezda avii un succes extraordinar premiera ope­
patii prin unele lucrări cari s’au distins între creaţiuuile rei comico în trei aeto »Fru moase 1 e di u Făgăraş de
•Tinerimii artistice». Alfred Griinfeld. («Die Schonen von Fogaras*). După
O surprindere neaşteptată şi tot atât de plăcută au fost primirea plicticoasă a piesoi vesele-intime se poate deduce
la această expoziţie pânzele lui Luchian. Acest artist care cu oarecare îndreptăţire, că o mare parte a publicului
se remarcase în mai multe rânduri prin plăsmuiri de o doreşte, după dramele muzicale recente, cari zguduie
delicateţă distinsă, — în timpul din urmă eră chinuit nervii, naturaleţă şi simplitate în domeniul operei şi că
de boală şi stânjeuit în hărnicie la puterea vârstei. Iată salută cu o deosebită plăcere o muzică melodioasă, amu­
însă că acest suflet simţitor acolo în singurătatea lini­ zantă, daca e predată îutr'o formă graţioasă. După cum
ştită dela marginea Bucureştilor, retras din vârtejul de se înţelege dela sine la un artist atât de excelent ca
patimi mici, îndrăgit de aita lui, uitând suferinţele tru­ Griinfeld, se ridică multe pârtii din partitura sa deasupra
peşti şi-a putut coborî pe pânză frământările şi a putut drăgălaşului şi opera cea nouă conţine o serie întreagă
înfiripa opere de o înaltă valoare artistică. Florile lui Lu- de puncte excelente, cari la sigur îşi vor câştiga popu­
cbiau trăiesc şi par a se desprinde din pânză în uudu- laritate. In prima linie e a se socoti cântecul culminant
lari de petale. Un mănunchiu de trandafiri, câteva cri- al regelui Matia, roudout picant, în tact de vals, al Mar-
santeme au robit ochii artistului a cărui gingăşie ne-a juncăi şi duetul pentru tenor şi bas primit eu aplauze
putut înfăţişa poezia curată a florilor. Alături de aceste prelungite «die Schwarze, die Blonde, dio Braune». Acest
creaţiuni cari au probat şi în trecut delicateţa penelului duo îşi are asigurat succesul orişiunde se va juca cu
lui Luchiau, iu aceasta expoziţie s’a văzut şi trecerea atâta umor, ca aici din partea lui Rudiger şi Nebuschka.
artistului la lucrări mai mari. Cele câteva tipuri prinse Meritul libretistului Victor Leon, care şi-a luat subiectul
dau dovada unei pătrunderi adânci a tainelor sufleteşti, dintr’o nuvelă a lui Mikszath, constă intr’aceea, ca a găsit
iar »oheful«, zugrăvit de artist, vădeşte înalte însuşiri şi nn subiect cu caracteristice locale marcante şi de o spe­
pentiu lucrări de compoziţie. Publicul a apreciat talentul cialitate naţională bine lămurită, de care mai apoi s’a
puternic al lui Luchian şi cele mai multe pânze nu s’au putut folosi cu succes componistul. Do altfel acţiunea e
mai întors în atelier. amuzantă şi desvoltată fericit numai în actul prim. 8e
Dl Kiinon Loghi de astădată a dat puţine lucruri noi. desfăşoară în satul (!i unguresc (?) Făgăraş, care are
Cele mai multe au fost expuse de artist. Dl Loghi ur­ soarta cea mai ciudată; de a nu aveâ bărbaţi de mai