Page 23 - 1908-04

N rut 4, 1908. LUCEAFĂRUL 79
mulţi ani de zile, fiindcă toţi au trebuit să plece în răz- ţinut în stil mare, din cauza splendidelor costume de­
boiu pentru regele Matia. La plângerile amare ale fe­ semnate de pietonii nostru genial de costume, Fanto.
meilor dă ordin regele, să i se aducă in castelul de vână­ Actul ultim aduce o introducere orchestrată cu multă
toare cele mai frumoase trei din,ele, una cu părul negru, iineţă, o arie a Magdalei şi un duet de dragoste între
una eu părul blond şi alta ct# 1 fiarul brunet, ca mai apoi regele şi Magdala — remarcabile din puuct de vedete
să hotârească dacă sa li se dea înnapoi bărbaţii... muzical.
Actul al doilea se petrece în castelul de vânătoare. Urmează laude pentru actori şi actriţe şi pentru în­
Tinărului rege Matia, care se lasă răpit de petreceri zgo­ scenarea cu gust. Subscris Edgar Pierson. Tot în
motoase, fiindcă nu poate să ajungă la femeia mult iubită, numărul acesta o fotografie, în care nici vorbă de port
contesa Magdala, îi anunţă sărbătoreşte palatinul tării, românesc.

Corul ţărănesc din «Rodna-Nouă».
că trebue să se însoare, în urma legilor ţării, încă în- După cum vedem, avem de a face cu o nouă inter-
naintede ziua naşterii, când îndeplineşte 25 de ani şi care vertire a adevărului. Din nuvela iui Mikszâth, care vor­
se împlineşte mâne. Femeile din Făgăraş ajung tocmai la beşte despre Sălişte, s'a construit un libret imposibil, care
timpul potrivit. Intre ele se atlă şi contesa Magdala. Partea se petrece in «satul unguresc» Făgăraş, unde se joacă şi
slabă a libretului e, că regele, care apare în glumă îm­ se cântă ungureşte de mama focului. Ar trebui să plătim
brăcat ca bucătar, nu-şi recunoaşte iubita — lucru foarte d-lor Griinfeld şi Leon un bilet de călătorie, ca sa vadă
straniu — ci că se amorezează de păzitoarea de gâşte, Făgăraşul nostru. II- P. P.
Verona. Regele işi iese cu desăvârşire din rol şi devine Am avut şi eu Ocazie să asist la una dintre repre­
persoană de operetă. Acţiunea se îmgreunează şi trebue zentaţiile acestei opere comice în «Opera Regală» din Dresda.
să-i sară într’ajutor un balet ca să sfârşească actul al Cunoscând novela lui Mikszâth, «Femeile din Sălişte», cre­
doilea. Din punct de vedere muzical câştigă spectatorii, deam că vre-un neamţ barnic şi dornic de lucruri ori­
căci componistul a prelucrat jocurile ungureşti eu spirit ginale a făcut studii prin Ardealul nostru, a adunat
şi cu temperament şi chiar din punct de vedere al diver­ câteva dintre minunatele noastre melodii ţărăneşti şi, în
tismentului a fost foarte iuteresaut intermezzul dausaut lipsa unui libret mai bun, a prelucrat cunoscuta nuvelă