Page 24 - 1908-04

80 LUCEAFĂRUL Nrul 4, 1908.

ungurească, dând publicului german, doritor de lucruri Muzica are într’adevăr părţi frumoase. Bine înţeles eu
exotice, o operă cu melodii româneşti. M’am înşelat. le pot judecă numai subiectiv.
Muzica e ungurească, iar textul d-lui Victor Leon fără întreaga reprezentaţie îi)sâ mi-a făcut o impresie cu­
mare valoare. rioasă. Mă gândesc ce încredere mai poţi avea în »d i e
Actul I se petrece în piaţa din Făgăraş (Dorfpiatz in doutsche Griindliehkeit», când vezi că pe o scenă
Fogaras). Femeile rămase făr' de bărbaţi — îmbrăcate ca cea din Dresda se reprezintă piese aşa de falş în­
ca săeuencele — cântă: scenate? Nici să fie vorba de nişte costume şi moravuri
Dieses Leben oline Mănner din Africa centrală nu ar putea fi mai pe ghicite zu­
Soli der Teufel holen. grăvite. * O. C. T.
Ştiri. Anunţăm cu plăcere cetitorilor noştri intrarea
Işpanul Paul Rosto le cere bărbaţi dela regele Matia,
oare le şi promite, dar porunceşte işpanul sa-i trimită trei dlui Hor ia Petra-Petrescu în şirul colaboratorilor
fepiei de probă. Actul se sfârşeşte cu plecarea celor trei regulaţi ai revistei noastre. D-sa ne va trimite informa-
ţiuui asupra mişcării literare şi culturale din Germania,
frumoase din Făgăraş, intre cari e şi contesa Magdala
precum şi dări de seamă asupra cărţilor nouă de impor­
Mouay, iubita regelui. Cele trei femei sunt îmbrăcate
româneşte, în costume frumoase şi destul de bine com­ tanţă din literatura germană.
binate. Dacă ar fi copiat «pictorul genial» Fanto un costum * f Dim. C. Olănescu-Ascanio. unui dintre membri ju­
săliştenesc desigur c’ar fi fost şi mai geniai. Toate trei fe­ nimişti din România, a încetat din viaţă, în vârstă de 59
meile cu işpanul Rosto se urcă într’o trăsură, mânată de ani. In literatură s’a făcut cunoscut prin traducerea
de un cociş unguresc — dascălul satului, Augustin — şi lui Horaţiu. In anii din urmă a scris şio Istorie a
pleacă cântând : teatrului românesc. A fost membru al Academiei
Vielliebe Frau’n von Fogaras, Române şi a altor societăţi culturale. In 1900 a fost
Es ist zu Eurcm Frommen, comisarul general al secţiei române la Expoziţia din
Paris. A publicat şi un raport amănunţit asupra acestei
Dass wir fiinf jetzt moglichst raseh
Hin zum Konig kommen! expoziţii.
Denii der Konig ist gewiss * Seratele meseriaşilor români. încă din anul
Auch ein Frauenkenner ... 1898, Reuniunea meseriaşilor români din Sibiiu, ia stă­
Sielxt er uns — so schickt er Eucli ruinţa preşedintelui dl Victor Tordăşiauu, a început
o serie de «Şedinţe literare», cari, la început cercetate de
Mănner! Mănner!
15—20 participanţi, au ajuns să fie gustate acum de cel
Actul al doilea se petrece «auf Kastell Vârpalota». puţin 120 persoane. Scopul acestor «Şedinţe literare»,
Lăutarii cântă ciardaşuri. Bucătarul îmbrăcat ca rege pri­ sau «Serate» cum Ie zic meseriaşii, este de a-i împrietim
meşte frumoasele din Făgăraş. Regelui îmbrăcat în hai­ cu iiteratura. Ce e mai frumos, că conferenţiarii, decla­
nele bucătarului ii place blonda Verona, drăguţa dascălului matorii sau cântăreţii, cari se produc Ia aceste serate
Augustin. sunt tot meseriaşi.
Actul se inchee: După informaţiunile ce le avem Reuniunea sibiană a
Zur Feier des Festes ţinut 112 şedinţe literare (în 1898 6, în 1899 10, iar din
Begriissen den Konig 1900 începând, în fiecare an câte 12). Numărul partici­
Die Volker des Landes panţilor la aceste conferenţe a fost aproape la 8960.
Im heitnisclien Tanze! Încurajată de acest rezultat Reuniunea face un pas
ITeil Kiinig Matthias. mai departe. Ea a plănuit ca din cele 12 şedinţe literare
După care urmează »Ballett-Intermezzo« cu următorul anuale 4 să fie şedinţe festive; adecă la fiecare pătrar
program: de an să se aranjeze câte-o şedinţă festivă şi trei ordinre.
1. Slovakei (Polka). Socotind bine, în împrejurările actuale, de câtă în­
2. Nord-Ungarn (Polka-Mazurka). semnătate este opera ce o săvârşeşte Reuniunea mese­
3. West-Ungarn (Walzer). riaşilor noştri, nu putem decât să-i felicităm, iar pe bine­
4. Rumiinieu (Kolo). voitorii lor să-i îndemnăn a participa la aceste şedinţe,
5. Prima-Ballerina als Ungaria. Kor (die letzte Figur tiu numai ca oaspeţi, dar mai cu seamă ca conferenţiari.
dos kor ist Csârdus). Şedinţele festive vor avea un program înainte stabilit
0. Ballabile Aller. şi pentru prelegeri Reuniunea va apelă la iuteliginţa
E de prisos să spun că jocurile baletului ii’au nimic noastră. Asta va fi o ocazie binevenită spre a se vedea
comun cu nici tui fel de joc românesc. Nu e nici Kolo de câţi binevoitori se bucura meseriaşii români în sinul
sârbesc. inteligenţei noastre. (T. S.)
Nu ştiu de unde o fi copiat sau dupăee model o fi * In România a încetat din viaţă scriitorul de origină
combinat pictorul Fanto costumele fetelor şi flăcăilor ovreiască Ronetti Roman, autorul dramei «Manasse». lai
cari ar fi să joace româneşte, — căci sunt imposibile. noi nu a fost cunoscut, iar în ţara a fost iubit şi aplaudat
In actul al treilea regele recunoaşte pe contesa Mag­ mai ales de consângenii Iui, talentul lui netăgăduit fiind
dala Honay, îmbrăcată româneşte, şi la sfârşit toţi cântă: expresia artistică a rasei semite.
Ileil sei dem Kiinig * Ziarul german «Lokalanzeiger» pune femeilor celebre
Der Kdnigiii! din toate ţările, următoarea întrebare: Ue-ar face,