Page 25 - 1908-04
P. 25
Nrul 4. 1008. LUCEAFĂRUL R1
femeile, dac’ar avea să înlocuiască pe I>ărl >aţi în cârmuirea actori, artişti dintre cei mai de seamă. Firescul şi since
popoarelor? .. ritatea sunt, precum se vede, însuşirile de căpetenie
Răspunsurile sunt nenumărate şi care de care mai in nu numai pentru actori, dar pentru ori şi ce artişti,
teresante. Ne mărginim a- reproduce trei: D-ra Suzanne nu numai pe scenă dar şi in viaţa de toate zilele.
Despres, o franceză plină de spirit, dă răspunsul: «Prostii!« * De cutând a apărut în Franţa un volum de M. A.
Carmen Sylva a răspuns cu demnitate: »Cred că Semi- Marrot «Cine vrea sănătate şi fericire». Autorul,
ratnis, Ecaterina cea mare, împărăteasa Maria-Therezia în scrierea sa, parte pedagogică, parte medicală, dă lămu
şi atâtea altele, au dovedit că femeile pot cârmui». riri asupra higienei trupului, a spiritului şi a sufle
Sarah Bernhardt e de părere că femeile, când vor gu tului. Volumul are succes mare, mai ales în Anglia. Ci
verna, îşi vor păstră şi ele şi însuşirile bune şi pe cele tăm câteva şire dintr'un capitol;
rele cum au făcut şi cum o fac şi bărbaţii. Acesta e «Cea dintâi datorie ne este să dăm tineretului o in
poate, răspunsul cel mai cuminte. strucţie şi o educaţie rezonată şi rezonabilă, pentruca sa
* Profesorul universitar din Berlin Dietricli Sehăfer nu aibe a suferi mai târziu, nici de pierdere do timp,
publică o istorie a timpurilor recente sub titlul: Welt- nici de lupte dureroase pentru a se desbărâ de obiceiuri
geschicb te der Neuzeit« (laMittler n. Sohu,Berlin) şi apucături vătămătoare, nici de consecinţele funeste ce
In voi. 11, apărut zilele trecute, vorbind despre politica aduc cu sine aceste apucături.
orientală a Rusiei, aminteşte cu mare laudă pentru Ro Sa facem pe copil întotdeauna să ’nţăleagă graiul ade
mâni războiul din 1877, unde armata româna şi-a luat vărului şi al judecăţii. Să-l învăţăm a-şi cunoaşte dato
botezul de sânge «într’nn mod strălucit». Tot acolo recu riile şi drepturile».
noaşte nedreptatea făcută României prin luarea Basarabiei. * «Standard» dă ştirea că Colonelul Gaedke, expertul mi
* La congresul societăţilor de maghiarizare, caro va litar, afirmă că tlota Germaniei va întrece, în curând, toate
avea loc în primăvara a. c. Soc. pentru maghiarizarea fiolele din lume afară de acea a Angliei. Colonelul Gaedke
Ungariei de sus, e hotărîtâ să facă propunerea ca toate arată, că la sfârşitul anului 1914. Germania va avea: 16
foile naţionalităţilor, cari au fost de trei ori condamnate ch iu rasate de tip : Dreadnoughit; 5 incrucişâtoare chiura-
pentru agitaţie, să nu mai fie primite şi expediate de sate, tip: Invinciblo; 10 vase de războiu de câte 13,200
poşta maghiară. tone; 2 încrucişătoare de câte 16,000 tone; 10 vase de
* Papa în enciclica «Domini pascenti gregis» afuriseşte războiu din clasele Vittelzbach şi Kaiser şi 6 încrucişă
pe acei catolici cari nu cred pe dea-îutregul Biblia şi toare chiurasate, la fel cu cele cari au ajutat pe Togo
Evanghelia. Teologii şi episcopii catolici nu vor să se să câştige bătălia dela Tsushima. — Să fie aceasta urmările
supună. Preotul german Engert a publicat mai de mult congreselor de pace?
o carte: «Timpurile primitive ale bibliei», incereându-se *0 recenzie mai lungă publică Maria von Bunseu
a dovedi cum au alcătuit oamenii această carte, în care în «Deutsche Rundschau» (numărul pe Februarie)
pe lângă multe lucruri bune sunt şi multe slabe, nepo asupra romanului Der Ilaiduk». Titlul recenziei este:
trivite cu obiceiurile şi moravurile omenirii de astăzi. «Din Trecutul României». Romanul scris de «o doamnă
Acum i s’a cerut să se lapede de această scriere. Având de origine austriacă, 1 ) care trăeşte in România», «are ta
îndrăzneală să-şi susţină toate ideile din carte, a fost blouri foarte pitoreşti», e descris «vioiu şi interesant» în
afurisit şi oprit deia slujba bisericească. «stilul romanului istoric rechin», «nici când plictisitor, deşi
Deeurând au mai fost suspendaţi a divitiis: prof. de e roman lung». «Bucura Dumbravă a prins un subiect
dogmatică dela universitatea din Miiuchen, Schnitzer şi foarte interesant cu mână sigură; am auzi bucuros şi mai
Pater Minochi din Florenţa. târziu mai multe din lumea asta ciudată de fanarioţi şi
de boieri». (II. P. P.)
* La Paris, aieargâ publicul ca fermecat, să admire, pe
scena teatrului Marigny, trupa italiană din Sicilia diriginta de ♦Revista «Pas literarisclie Echo» publică în ul
timul număr (1 Febr.) o recenzie asupra cărţilor «Aus
Giovanni Grasso şi de D-na Mimi Aguglia. Genul acestei
dein Balkan winkel» şi «Der Ilaiduk», subscrisă Bodo
vestite trupe e cunoscuta: Comedia dell’arte în care
AVildberg. (Presda). Despre bucăţile româneşti din volumul
rolurile sunt numai indicate — adecă un fel de schema pe
care artiştii trebue mai mult singuri să-şi improvizeze prim nu vorbeşte nimica, despre romanul Bucurei Dum
rolurile. Şi ceeace uimeşte pe pariziani este extraordinara bravă însă se exprimă favorabil. Şi autorul recenziei de
naturaleţe şi sinceritate cu care joacă, nu numai Grasso faţă găseşte o asemănare cu romanele istorice ale lui
şi Mimi Aguglia, dar chiar şi figuranţii Intr’o dramă Jokai, dupăcum a scris mai zilele trecute recenzentul
jurnalului berlinez «Naţional Zeitung», că în Bucura Dum
rustică, «Lupa», sunt peste 20 de ţărani cari joacă, beau,
bravă s'a născut un Jokai român. (H. P. P.)
cântă, se tăvălesc pe iarbă, râd cu hohot, se ceartă, se
pălmuesc ete. Şi fiecare joacă atât de firesc încât uiţi cu * Dl Xenopol, profesor de istorie la universitatea din
desăvârşire că eşti la teatru. Crezi că asişti direct la în Bucureşti, a început la 1/14 Ianuarie a. c. îti Paris
fierările şi petrecerile lor. (Sorbona) conferinţele salo despre «Teoria istoriei».
Şi nu are nici unul dintre artiştii Siciliani vre-o deose * îndemnurile comitetului central al «Asociaţiunii
bită şcoală; arta lor e că se transpun, fără greutate, pentru lit. şi cult. poporului român» de a se tineâ con
aproape fără să ştie, cu suflet cu tot, în rolul personagiului ferinţe şi pentru pătura cultă din despărţămmte, se
ce-l înfăţişează. Ei nu joacă drama, ci o trăiesc. Şi de aceea
i) După rât ştim autoam c downiţjonrâ, un domnim şi o româncă,
aleargă să-i admire, nu numai publicul mare dar chiar şi nu austriacă. jV. Hed.