Page 10 - 1908-05

Nrul 5, 1908. LUCEAFĂRUL 107
der Pâpste»). Multele abuzuri săvârşite în aeest timp au Publicul a urmărit conforenţelo cu o atenţiune înţe­
provocat adânci nemulţumiri în toate părţile. legătoare şi desigur împreună cu noi s'ar bucură mult
Materialul combustibil se aglomeiâ într’una, numai o şi ar răsplăti cu mai numeroase aplauze ostenelile confe­
scântee mai lipsiâ pentruca flacăra să fâlfâie. Cu renţiarilor, dacă întreaga serie de conferinţe ar prezentă
cât conştiinţa individuală se trezeşte mai curând cu atât o unitate, tratând fie o epocă din literatură, fie o pro­
devine şi orice mişcare socială mai puternică. blemă socială privită din mai multe puncte de vedere.
La toate acestea se mai adaugă şi inventarea tipariului, * T. C.
care înlătura orice pedecă din calea triumfătoare a ideilor. Expoziţia (le copii din fîăseşti. Cu ocazia adunării
Mai înainte societatea eră atotstăpânitoare asupra indivi­ cercuale a despărţământului Şimleu, ţinută la 4 August
dului, acum însă acesta, ajuns odată la conştiinţa valoarei 1907, in comuna Băseşti, s’a aranjat şi o expoziţie de
sale spirituale şi materiale, cearcă să se validiteze în mod copii din partea «Reuniunii femeilor române sălăgene».
independent, prin sine însuşi. Atenţiunea generală incepe începutul făcut de «Reuniunea româna de agricultură din
a se abate dela lucrurile sfinte, transcendentale şi a so comitatul Sibiiului», a găsit răsunet tocmai în Sălagiu.
îndrepta tot mai mult spre cele pământeşti şi omeneşti. Nu putem lăudă îndeajuns pe bravii sâlăgieni, exemplul
«A cunoaşte cauza lucrurilor cari ne înconjură cărora ar puteă fi urmat de toate despărţămintele Aso-
e lozinca umaniştilor şi, în conformitate ou aceasta, ciaţiunii, căci aceste expoziţii sunt de o extremă impor­
în locul credinţei necondiţionate şi al ideilor religioase tanţă. Dacă s'ar putea aranja asemenea expoziţii in
se furişează spiritul critic; imaginaţiunea şi resem­ fiecare comună tot la câte cinci ani, s’ar ajuuge la o
narea este alungată prin puterea raţiunii şi a li­ întărire fizică şi morală a ţărănimii. Se ştie că sănătatea
berelor cercetări ştieuţifiee. Până când mai înainte fizică e temeiul moralităţii, al echilibrului sufletesc. Aceste
valoarea omului se măsura uumai după credinţa lui re­ expoziţii de copii ar constitui începutul unei activităţi
ligioasă, acum cultura e socotită ca fiind mai pre­ întinse şi sincere a «domnilor» pentru «naţia» românească.
sus, decât orice. Iar scopul acestei culturi nu mai Şi când acest început e aşa de uşor, de ce nu l-ar face
este supranatural, ci curat omenesc: perfecţionarea toţi directorii despărţămintelor Asoeiaţiunii?!
omenirii printr’o renaştere câlturală posibilă cu ajutorul Premiile cari se dau pentru cei mai frumoşi copii, nu
raţiunii emancipate de câtuşile medievale din robia au­ trebue însă să se dee copiilor de ţărani ca o pomană.
torităţilor, cari n’o îngăduiau să se mişte decât între Asta umileşte pe părinţi şi îndepărtează pe cei mai cu stare
anumite bariere strâmte şi luminate acum prin ideile scrii­ dela participarea la premii. Diferenţiarea aceasta între
torilor clasici. ţărani, ca şi mijloacele de umilire, trebuesc înlăturate cu
Cel dintâi triumf al ideilor moderne asupra cugetării orice preţ. Premiile s’ar puteă adună dela ţărani: venitul
medievale s'a realizat deci prin libertatea conştiinţei unei serbări, unui joc sau, cel mai bun lucru, unde sunt
pentru care s’a pornit marele curent de reformă religioasă. bănci poporale să se iee din fondul cultural al acestora.
După alte două veacuri de lupte şi frământări continue Observând deci condiţiile cari fac posibilă o întrecere
s’a proclamat apoi şi libertatea vieţii economice sociale liberă între mamele ţărance în a-şî îngriji copiii, eu cred
şi politice, cel puţin în principiu. că s’ar pateu ajunge la rezultate frumoase în curs de o
Adevărat, că prin o crudă ironie a istoriei toate aceste generaţie de oameni. Bine înţeles că o asemenea în­
libertăţi s’au denaturat şi istovit în multe părţi astfel dreptare reclamă o jertfă a domnilor pentru interesele
încât avea drept Em in eseu să spună, că «Libertatea ţărănimii, o jertfă care se manifestă prin fapte şi nu se
e libeitatea de a exploata, egalitatea egalitate de a deveni declamă iu toastele dela banchete, cum se face astăzi în
tiran ca şi vecinul meu, fraternitatea un moft ilustrat cele mai multe părţi.
prin ghilotină». Hărnicia sălăgenilor e deamtiă deci de toată lauda.
Tocmai de aceea problema cea mare a zilelor noastre Cu ocazia expoziţiei de copii 'lin Băseşti, dl Dr. A. Bojthor
e o lupta hotărîtă şi aprinsă pentru a desfiinţa cu totul, a ţinut o prelegere, dând sfaturi mamelor cum an să-şi
sau micşoră cel puţin, contrastul isbitor dintre frumoasele îngrijească copiii şi cum să-i ferească de boale, Prelegerea
idei moderne şi dureroasa realitate a vieţii. Căci rostul s’a tipărit şi s’a împărţit între popor. La expoziţie au
întregei evoluţii istorice îl dă progresul treptat din în- fost premiate 30 de mame.
tunerec spre lumină şi dela sclavie spre libertate. Din acest prilej publicăm şi alto vederi din părţile
Lupta pentru libertate apare deci ca o datorinţă sfântă, Sâlagiului, cari, desigur, nu vor face aceeaşi impresie
ca voinţa lui Dumnezeu, pe care treime să o realizeze cetitorilor ca tabloul ţărancelor cu copii în braţe. T.
istoria. După cuvântul profetic al lui Bălcescu: «Ceice se *
luptă pentru libertate, se luptă pentru Dum­ Din (ieriiiaiiia. 0 serie de articole sorise de profesorul
nezeu!» universitar Dr. Friedrich Paulsen, merită să fie
A treia conferenţă a fost a dini Dr. Ion Borcia, pro­ amintite şi cetitorilor «Luceafărului». Paulsen, care se
fesor la şcoala civilă de fete a Asoeiaţiunii. Conferinţa bucură do renume în lumea ştiinţifică germană, (e cu­
d-sale o publicăm în întregime, începând cu numărul noscută şi la noi escelenta introducere în filozofie a
de astăzi. savantului german) se îndreaptă împotriva curentului
A palia conferinţă a fost a dini Silvestru Moldovan, stricăcios, care domneşte iu literatură şi în artă şi în
care s’a publicat in «Telegraful român». educaţia tineretului german. Porneşte lupta cu toata pu­
A cincia conferinţă a fost a dini medic Dr. laucu terea convingerii sale împotriva perversităţii răspândite
despre' «Tuberculoză». in literatura modernă şi nu are cuvinte destul de aspre