Page 12 - 1908-05

Nrul 5, 1908. LUCEAFĂRUL 109
— publicul, care urmăreşte ultimele toalete de primăvară însă să aruncăm o privire în viaţa sufletească a învăţă­
ale alergărilor, care ajunge la paroxism când vede caii torului noastre; ne permit să ne facem o idee despre
de rassă (cum a fost în Vieua) galopând pe scenă, sau feliul cum îşi înţelege ea chemarea.
care e cuprinsă de extaz când aude şi vede trenul expres învăţătorii noştri — adecă cei cari erau obligaţi să
trecând pe scena cu o naturaleţă do admirat — publicul susţină »V. Şo.» — atunci, când nu mai vreau să aibă nici
acesta a fost satisfăcut. Ignoti nulla eupido. o îndrumare dela foşti lor profesori, când nu mai simt
Cu toate astea, nu se poate tăgădui că sunt unele mo­ nevoia unei culturi pedagogice, care să le înlesnească
mente binişor prinse, fiindcă Guiraud e un copil al tim­ îndeplinirea misiunii lor, dovedesc că sunt mai mult gos­
pului său, al teatrului francez modern de efecte şi-şi podari, oameni de afaceri, — decât învăţători. Cele câteva
cunoaşte publicul, care vino cu o jumătate de duzină de ore dintr’o zi, pe cari, în schimbul retribuţiei, sunt siliţi
batiste la teatru. să le stea împreună cu băieţii de ţărani, se chinue să
Despre celelalte două piese teatrale voiu avea ocazie repete metodele ce le-au învăţat in tinereţâ. Dresează
să vorbesc altădată. ÎI. P. P. mecanic pe copii să memorizeze cele câteva cunoştinţe
»
impuse de planul de învăţământ, şi cu toţii abia aşteaptă
Reviste şi ziare. Vatra Şcolară. Peste încetarea să vie lunile de vară să-şi poată vedea mai bine de tieh-
din viaţa a acestei reviste pedagogice, tocmai acum când şoare. Aşa sunt multe cariere de ale învăţătorilor noştri.
statul asigură învăţătorilor noştri o leafă îndoită, nu putem Aşa se pare ea-şi tocesc viaţa dascălii, cari se numesc
trece la ordinea zilei. Să vedem pentru ce a apărut şi luminătorii poporului. Prea puţini sunt între dânşii cari
pentru ce a trebuit să dispară această revistă, oare eră sunt conştii de responsabilitatea chemării lor şi cari,
să fie un îndrumar pentru dăscălii dela sate, chemaţi să prin urmare, într'adevăr lucrează, cu dragoste sinceră şi
înveţe ţărănimea la o viaţă mai raţională, mai morală din toate puterile, pentru îiiaintarea ţărănimii, caro-i
şi prin urmare mai uşoară. plăteşte.
In Nr. 1 al acestei reviste se spune că profesorii cela învăţătorii noştri ar putea să recite în fiecare zi, în
Seminariul Andreian din Sibiiu, la redactarea unei foi loc de «Tatal nostru», următoarele cuvinte alo unui pro­
pedagogice, au fost mai ales determinaţi de dorinţa ex­ fesor dela Seminarul Andreian din Sibiiu:
primată în diferite conferinţe învăţătoreşti şi în ziare, «Orice faptă, orice preocupaţie, toată munca noastră
de a avea un organ pedagogic, precum şi de dorul de a trebue să aibă în vedere numai poporul nostim. Tot ce
contribui... la perfecţionarea statului nostru îuvaţâto- suntem şi ce avem noi azi, suntem prin el şi dela el.
resc«. E limpede: Foştii elevi, astăzi învăţători la sate, Deci se cade, ca spre folosul popoiului să se îndrepte
au dorit să aibă şi în practica carierii lor sfaturile şi lucrarea noastră a tuturora» (Vatra Şcolară An. 1. p. 173—4).
îndrumările profesorilor, iar aceştia din urmă au fost şi *
sunt conştienţi că o învăţătorime, care nu e mereu ţinută In «Tribuna» (Nr. 17—1908) dl V. V. B. constată,
în curent cu experienţele şi progresele pedagogice din pe baza datelor cuprinse în Anuarul băncilor pe 1908»,
străinătate, că o învăţătorime, căreia nu-i dă nimeni nici cum aceste împart acţionarilor dividende grase, exploa­
o îndrumare, cum să se facă educaţia ţărănimei noastre, tând pătura ţărănească fără nici o cruţare. Vom arătă
nu e capabilă de o acţiune unitară şi prin urmare nu-şi şi noi cum aceste bănci sunt create de interesele clasei
poate împlini chemarea. Cunoştinţele învăţate în cursul noastre de cărturari, cari azi-mâne se vor consolida întro
pedagogic se uită repede, lecţiile devin mechanice şi plin plutoeraţie parasitarâ, apăsând greu pe umerii bietei noastre
urmare un chin atât pentru învăţător cât şi pentru copii. ţârănimi. Funcţionarii băncilor noastre, în proporţia câşti­
0 premenire continuă a acestor cunoştinţe se impunea gurilor realizate de aceste, sunt prost plătiţi.
deci; învăţătorii au cerut-o şi profesorii le-a dat-o pentru *
ueÎMSemnata sumă de C cor. pe an. Corespondentul bucovinean al «Tribunei» (Nr. 11—1908)
Cum se face atunci că revista totuşi n’a putut trăi scrie: «Starea economică şi financiară a bucovinenilor o
din pricina lipsei de abonaţi? Să cercetăm posibilităţile slăbuţă. Pământurile sunt in mare parte în mâna jida­
cauzelor acestei lipse de abonaţi. Nu pot fi decât urmă­ nilor, cari le-au cumpărat dela boierii români ajunşi îu
toarele: sau revista nu a împlinit aşteptările învăţătorilor; sărăcie. Ţăran bogat afli cu greu, lipsurile îl duo în
sau cererea învăţătorilor a fost numai paradă de vorbe America.
pe la conferinţele învăţătoreşti; sau, în sfârşit, învăţătorii Băncile sunt multe. Ţăranul român le cunoaşte numai
noştri nu simt necesitatea de a se mai ocupă de chestiuni cu ocazia ridicării vre-unui împrumut şi foarte rar poate
pedagogice. Lipsa mijloacelor materiale nu se poate admite, depune câţiva bani.»
fiind vorba numai de 3 fi. pe an. Aceste rânduri pot servi de un memento clasei noa­
învăţătorii nu sunt în stare să judece prestaţiunile stre cărturăreşti, care în majoritatea ei se depărtează
profesorilor dela Seminar în domeniul pedagogiei, fiindcă din ce în ce mai mult de popor şi se înmulţeşte nu
acest fapt ar presupune o cultură superioară la învăţători, spre folosul ci spre paguba intereselor ţărăneşti.
pe care ar trebui să şi-o câştige fie prin experienţă şi ob­ Corespondentul mai aminteşte şi de pericolul rutenesc
servaţie fie prin studii sorise în limbi străine. învăţători de care ameninţă averile bisericeşti ortodoxe. întrebăm: Ce
aceştia vom avea de sigur puţini. Prin urmare presu­ folos au ţăranii români de aceste averi bisericeşti? Pro­
punerea primă treime să o înlăturăm. Mai rămân celelalte babil acelaş folos ca şi ţăranii bihoreni de domeniile epis­
două pe cari noi le socotim ca adevăratele cauze ale copiei gr -cat. din Oradea-mare. T. Codru.
încetării revistei «Vatra Şcolară». Aceste cauze ne permit *