Page 16 - 1908-05

LUCEAFĂRUL

REVISTĂ PENTRU LITERATURĂ Şl ARTĂ. APARE DE DOUĂORI PE LUNĂ
sub îngrijirea dlor: Octavian Goga şi Octavian C. Tăslăuanu.
Cu colaborarea dlor: I. Agârbiceanu, I. Al. Bassarabescu, Z. Bârsan, G. Bogdan-Duică, Dr. I. Borcia,
I. Ciocârlan, V. Cioflec, Al. Ciura, Maria Cun|an, Elena Earago-Eatma, Dr. I. Lupaş, Dr. G. /Aurnu,
Horia P. Pelrescu, M. Sadoveanu, C. Sandu-Aldea, M. Simionescu-Râniniccanu, I. U. Soricu.

Orire reprotlurere fără inăimrea izvorului este oprită.

„Peste puterile noastre“ )
i:
de BjOrnstjerne Bjornson.
Doamnelor şi Domnilor! Fireşte că o simplă conferenţă nu poate avea
pretenţia nici măcar de a schiţă figura şi opera
La anul 1870, când fericitul Iosif Vulcan des­
colosală a acestui uriaş al Nordului.
chise in »Familia* o discuţie publică asupra ideii
O astfel de încercare ar fi eu totul zadarnică.
de a înfiinţa o societate de teatru la noi în
Dar, ar fi şi o ingratitudine faţă de o perso­
Ardeal, Emineseu — pe atunci un tânăr student
nalitate ca Bjornson, care nu e o simplă figură
universitar de 21 de ani — scria, intr’un minunat
literară interesantă.
articol despre «Teatrul românesc şi repertoriul
Cititorul care se adânceşte puţin în operele
lui«, aceste rânduri:
lui, e cu neputinţă să nu-şi stabilească un ra­
»în orice caz autorul trebue să scrie pentru
port personal faţă de acest mare agitator al
publicul, ce-l are; — deşi nu zic, şi încă cu
problemelor vieţii moderne, care zguduie sufletele
tot dinadinsul nu voiu să zic, ca el să se co­
şi răscoleşte conştiinţele, faţă de acest propovă­
boare până la publicul lui... Această manoperă
duitor al celui mai înalt idealism şi al celei mai
minunată de a ridică pe public la sine şi de a
curate morale, faţă de acest drept şi straşnic
fi cu toate aceste înţeles în toato de el, au
judecător, care coboară trăsnete pe capetele pă­
priceput-o într’adevăr prea puţini — ci Germanii
cătoşilor. Bjornson e din rândul acelor scriitori
şi Francezii n’au înţeles-o de fel. Modele în
cărora cititorul sau li se va feri din cale sau
astă privinţă sunt dramaturgii spanioli, Shakes-
le va închină toată admiraţia sufletului său,
peare, şi un autor norvegian, Românilor poate
robit de frumuseţea idealurilor pe care le propo-
prea puţin cunoscut, dramaturgul Bjornstjerne
văduesc.
Bjornson.«
N’o să fac aici nici biografia lui Bjornson,
Ce pătrundere în adevăr genială a avut
la care n’aş putea, de sigur, să contribui cu nimic
Emineseu, daca, atunci când Bjornson eră abia
nou. Datele mai însemnate cu privire la viaţa
la începutul activităţii sale literare, nu-şi în­
lui s’au publicat, in timpul din urmă, aproape
cheiase încă deplin epoca romantică, nu scrisese
în toate ziarele noastre şi, acum de curând, şi
încă nici «Falimentul*, cea dintâi dramă a lui
in »Luceafărul«, unde se amintesc şi operele
care a cucerit toate scenele mari, — tânărul
lui principale, grupate după epoci. Nu voi repetă
poet român a înţeles pe deplin însemnătatea şi
deci ceeace d-voastră ştiţi deja. Nu voi vorbi
valoarea extraordinară a acestui scriitor, a înţeles
nici despre poeziile lui din tinereţe, nici despre
puterea educativă a acestei personalităţi, care,
«nuvelele ţărăneşti*, dintre care unele au apărut
abia mai târziu, avea să se manifesteze în toată
şi in traducere românească şi Vă sunt deci cu­
mărimea ei, şi ni l-a dat pe Bjornson, alăturea
noscute. Nu pot să mă ocup aici nici de romanele
do Shakespeare, drept pilde pentru o îndrumare
lui, în care cititorul poate găsi cea mai curată
sănătoasă a literaturii noastre dramatice.
poezie, alăturea de o pătrundere psihologică ge­
*) Conferenţă ti antă în sala Muzeului Asoeiaţiunii. nială, şi admirabile idei cu privire: la probleme