Page 11 - 1908-06
P. 11
Nrul 6. 1908 LUCEAFĂRUL 123
varsă şi ocupă tot mai mult diu Câmpul lui negoţului şi comunicaţiei. Pe alocuri se vedeau
Marte, nelăsând pentru Câmpul propriu zis decât grădini şi parcuri ciucărări umbroase îmbătate
numai o făşie de pământ liber pe lângă malu de mirezme, în care ziua foiau şi-şi omorau
rile Tibrului. vremea oamenii huzurului şi îndemânării, iar
Ceeaco reeşiâ mai tare printre clădiri erau noaptea îşi pierdeau paşii grupurile chefuitorilor
templele. Marte, cel mai do seamă dintre zei şi fericiţilor, sau — ca şi Didona lui Virgiliu
aici, aveâ două sanctuare, dintre care unul, în în iad — umbrele celor nefericiţi. Un prilej
chinat de însuş luniu Brutus, eră lucrarea lui pentru clădiri de lux l-a dat Via Flaminia: pe
Hermodor din Salamina; cele două statui co laturile acesteia, ca şi la Via Appia, se înşirau,
losale din celiă, Marte şi Venera, erau două care de care mai frumoase şi împodobite cu
capodopere ale artistului elin Scopas; această statuile celor mai de frunte bărbaţi şi femei,
Venera, după spusa lui Pliniu, era mai frumoasă mormintele şi mauzoleele familiilor nobile.
chiar decât celebra Venera din Cnidos a lui Printre ele locul dintâi îl ţinea mauzoleul lui
Praxitel. August.
Afară de tem Din toate a-
plele amintite cestea uşor ne
mai erau încă închipuim cât de
şi altele dedicate impunător, de
lunonii, Miner- mândru şi bogat
vei, Dianei, For în forme şi co
tunei, lui Nep- lori eră în între
tun, lui Ercule gime Câmpul lui
precum şi altor Marte. Impresia
zeităţi greco- iniainif aceasta ne-o
romane. Printre redă în cuvinte
ele strălucea cu neperitoare un
deosebire Pan martor ocular
teonul. La sfâr contimporan a
şitul republicei iui August, geo
apare şi cultul graful Strabon:
egiptean prin »Cele mai multe
Panteonul. (Interiorul. Reconstruire).
templul Izidei şi din clădirile pu
a lui Serapis, ale cărui destrăbălări şi scanda blice însă le cuprinde Câmpul lui Marte, caro
luri pricinuite de curtizare şi demimondene cari la frumseţa-i firească adaogă şi podoaba îngri
îşi aveau aici locul de întâlnire, nu au putut fi jirii. Căci mărimea vrednică de mirat a câmpului,
stârpite cu toată străşnicia repeţitelor porunci care, cu toată marea mulţime de oameni ce se
împărăteşti. deprind la trântă, la călărit şi la luptă, totuş
Mulţimea locaşurilor zeeşti a întipărit Câmpului are destul loc îndemânatec şi pentru încurări
un înalt caracter de sfinţenie. Aceasta a făcut de care şi cai, apoi zidurile ce-1 împresoară şi
ca jocurile seculare, în chip splendid săr- pajiştea veşnic înverzită şi în sfârşit coroana
bate a cincia oară de cătră August, să aibă loc dealurilor ce răsar deasupra râului înfăţişează
pe acest pământ sacru. Spectacolele şi celelalte o privelişte, de care cu greu te desparţi. După
jocuri şi exerciţii de tot felul aveau aici loca acest câmp e încă unul, şi în jurul acestuia sunt
luri trainice şi făloase; circuri, teatre, amfiteatre, o grămadă de portice, de dumbrăvi, trei teatre,
stadii şi chiar terme, se ridicau pe lângă temple un amfiteatru, măreţe temple de aproape înve
şi umpleau cartierul de viaţă şi mişcare. cinate unele de altele, aşa încât ar trebui să
Dar ce deosebiâ mai mult această parte a pară de prisos a mai descrie şi restul oraşului*.
oraşului erau porţi cele strălucitoare de mar Roma posomorită şi înghesuită a veacului de
mură făcute de obiceiu, după moda elină, în mijloc, a înlocuit această veselă şi încântătoare
preajma sanctuarelor şi pieţelor spre înnireales icoană de înflorire păgână; ea n’a cruţat decât,