Page 25 - 1908-06

Nrul 6, 1908. LUCEAFĂRUL 137
Din (iermania. Un moment interesant în viata literară de după corectura cuvenită. Colaboratorii externi, recrutaţi
aici e premiarea scriitorului Arthur Schnitzler din din şirul profesorilor universitari, a directorilor şi custo-
partea comisiei »p r e m i ul u i G r i 11 p a rz er«. In 1872 s’au zilor de muzee din lumea întreagă, (Orientului şi — în­
pus în Viena bazele unui fond pentru ajutorarea lucrărilor deosebi — Asiei ostice i se dă o deosebită importanţă)
dramatice literare de valoare, care să premieze din trei ating cifra respectabilă de .'100. Cele [iesle 150,000 de
în trei ani, cu prilejul zilei de 15 Ianuarie, ziua numelui fişe cu notiţe bibliografice s au împărţit recpectivilor spe­
lui Grillparzer, »opera dramatică, relativ mai buna din cialişti şi astfel se speră ca volumele viitoare vor apare
trieuiul ultim, jucată pe una din scenele germane re­ în restimpuri anumite, aducând o nouă dovadă despre
marcabile» Premiul e de 1500 de «fiorini de argint». trinitatea lozincei învăţaţilor germani: «Genauigkeit, Sach-
Comisia de 5 este compusă astăzi din următorii scriitori lichkeit, Knappheit».
şi directori de teatru cunoscuţi: Prof. Iacob Minor, La lexiconul artiştilor observăm cu bucurie colabo­
deia univ. din Viena, un apreciat comentai’ al lui Faust rarea d-lui Tzigara Samnrcaş din Bucureşti. Ar fi
şi al lui Seliiller; Dr. Paul Schlenther, directorul fost şi ruşine ca să nu fim reprezentaţi nici acuma la o
Bnrgtheater-ului din Viena, şi unul din protagoniştii cu­ lucrare enciclopedică atât de însemnată, unde sunt re­
rentului nou în literatură; Ludwig Hevesi, scriitor prezentaţi şi Ungurii (Lyka Kâroly, Budapesta) şi Bulgarii.
apreciat; prof. berlinez Erich Schmidt, poate cel mai (Prof. G. Palasvheff, Sofia) II. P, P.
savant profesor actual al literaturii germane şi Dr. Max *
Burkhard, fost dir. al Burgtheater-ului, magistrat şi AIte noutăţi: GerhartHauptman n a inceput să-şi
scriitor. Premiul Grillparzer s a dat până acum de 8 ori, publice amintirile călătoriei în Grecia în revista «Nene
premiarea lui Schnitzler e a noua. (Premiaţi au fost Rundschau» (partea I N’r. pe Ianuarie). Sunt intere­
Wilbrandt de treiori, Anzeugruber odată, Hauptmaun de sante pentru desvoltarea spiritului lui FI.
treiori, Hartleben odată şi Schnitzler odata). Premiarea Prima reprezentaţie pe seama poporului s’a
lui Schnitzler a făcut impresie bună în cercurile literare dat într’o Duminecă după prânz în Berlin, fiind de faţă
nil atât pentru calităţile piesei premiate «Zwischenspiel» şi familia împărătească. S’a jucat «Der Prinz von
(Antr'act) cât pentru idividuaiitatea autorului şi calităţile II o in burg* de Kleist. Teatrul a fost plin, până la ultimul
celorlalte volume scrise de el. De Schnitzler s’a dat şi locşor, cu muncitorimea, care aplauda frenetic. Actorii
în România anul trecut o piesă teatrală în două acte, curţii. Preţul general de 60 de bani. (H. P. P.)
*
întitulată «Pui de dragoste» la Teatrul liric, cu d-nii
Sturdza, Nottara şi Liciu, dar n’a fost gustată din partea Ştiri. Cu începerea numărului de faţă a intrat în rândul
publicului. Piesa are titlul «Liebelei» în original şi este colaboratorilor noştri cunoscutul novelist, dl Ion A dam,
una din cele mai reuşite ale autorului vienez, — care ne dl Ion Duma, pe care pudicul îl cunoaşte din dările
descrie aici tipul unei fete vieneze numită în Viena de seamă apărute in această revistă şi în alte ziare coti-
«siisses Mădl« — care nu va putea fi nicicând înţeleasă diane, apoi dl Dr. Tib. Brediceanu, care, la rugă­
de pulicnl bucureştean. mintea noastră, a binevoit a luă asupra d-sale partea mu­
zicală a revistei noastre. Incurând ne vom îngriji şi de
In Germania se pregăteşte o nonă lucrare monu­ o informaţie regulată despre viaţa artistică, literară şi
mentală, care arată din nou spiritul de întreprindere culturală din România.
şi minuţiositatea caracteristică Germanilor, când e vorba * Comitetul de redacţie al revistei noastre a decis să
de studii serioase. In ultimele luni ale anului trecut nu publicăm caricaturile făgăduite ale Domnilor Murnu
a apărut primul volum al unui lexicon biografic şi Iser, fiindcă aceste în condiţiile vieţii noastre sociale ar
al tuturor artiştilor, cari au trăit vreodată remar- puteri să supere pe unii şi pe alţii. Chiar şi majoritatea
cându-se iu sinul neamului lor. Lucrarea poartă titlul publicului ar putea să le dea o interpretare greşită.
•Al Igem ei nes Lexi kon der bildenden Kiinstler * Conferinţele despărţământului Sibiiu s'au sfârşit cu
von der Antike bis zur Gegen \vart« şi a apărut conferinţa dlui profesor Dr. P. Şpan despre «Visuri şi
în editura Wilhelin Engelmann din Lipsea (voi. I). Un însemnătatea lor psichologică», care a fost ascultată cu
volum în formatul lexicoanelor, redactat de doi învăţaţi deosebit interes şi a fost răsplătită cu aplauze.
din Lipsea: Dr.Ulrich Thieme şi Dr. Felix Decker, * Z. Bârsan, împiedecat de autorităţile administrative
cari an la îndemână o gardă întreagă de colaboratori să-şi continue reprezentaţiile, a înaintat Ministeriului Ungar
aleşi din toate oraşele Europei şi a celorlalte continente. de Interne o cerere, să-i permită a da reprezentatului prin
Directorul Julius Meyer, antecesorul lui Bode (cel târgurile cu populaţie românească din Ungaria. Ministrul
mai bun pricepător al muzeelor moderne) la muzeele im- Ungar a împlinit cererea dlui Z. Bârsan, care de acum
poriale din Berlin, începuse de mai ’nainte un astfel de încolo va putea colinda oraşele româneşti neturburat de
lexicon, dar planul sau a fost atât de vast, colaboratorii nimeni, decât, poate, de aplauzele publicului sau de lipsa
atât de numeroşi — ai crede că e vorba de magnum aplaudatorilor.
etimologicul» al nostru! — încât lucrarea s’a poticnit cu *»Die Grenzboten», revista din Lipsea, publică în
voi. al IlI-lea, unde se ajunsese abia la litera II. (Bezzuoli). Nr.8(20 Febr.) o lucrare a d-lui Dr. Karl Dieterich
Lucrarea de faţă, care e plănuită în 20 de volume, întitulată «Adel undBauern in Osteuropa*. unde
cu câte 600 de pagini, speră redactorii, să o sfârşească se vorbeşte şi despre stările din România.
în 15 ani. Fişele bibliografice rămase pe urma lui Meyer * In »N. Wiener Tageblalt» (6) o rccensie a profeso­
au fost predate noului comitet de redacţie şi se vor utiliza rului Moritz Necker asupra romanului «Der Bai-