Page 12 - 1908-07
P. 12

152                        LUCEAFĂRUL                  Nrul 7, 190S
























                           Mausoleul lui Adrian în starea de acum, vederea din faţă.
                    Campul^Iui Mărie.        Neron  împresurate  şi  umbrite  de  o  dumbravă
                          n.                 deasă;  la  stânga  mai  încolo,  templul  Minervii,
           Panteonul.  Bazilica  lui  Neptun.  Ara  Paois  Augusti.  Por-   al  Izidei  şi  Serapis,  şi  din  toate  părţile  fel  de
           ticus Octavia. Teatrul lui Marcellus şi a lui Ponipeiu.  fel  de  zidiri  şi  incinte  printre  plantaţii  de  co­
                 Mausoleul lui August şi a lui Adrian.
                                             paci şi fântâni ţâşnitoare.
             Cam  pe  la  mijlocul  fostului  Câmp  a  lui  Marte
                                              Şi  cu  toate  acestea  numai  a  dărmătură  nu
           se  înalţă  cel  mai  bine  păstrat  dintre  templele
                                             seamănă  Panteonul.  E  doar  bătrân,  bătrân  ca
           antice:  Panteonul.  Să  nu-i  judecăm  însă  vaza
           de  afară  numai  după  starea-i  de  acum.  Des­  vremea  —  de  aproape  două  mii  de  ani  —  dar
                                             încă  verde,  şi  nici  măcar  invalid,  căci  el  tot
           poiat  de  îmbrăcămintea-i  de  marmură  şi  de  stuc,
                                             slujeşte,  botezat  de  papi,  ca  templu  creştin.  Ori­
           de  bronzul  scânteietor  al  coperişului  ca  şi  de
           celelalte  podoabe,  el  ni  se  înfăţişează  oarecum   ginea  lui  o  vestesc  slovele  mari  romane,  inscripţia
                                             nouă  în  bronz  pe  săpătură  antică  făcută  pe
           ca  şi  nefericitul  silen  Marsias  cel  jupoiat  de  zeul
           Apolon.  La  acest  rău  mai  pune  apoi  cufundarea   marmura  anhitravei:  »M.  Agrippa  ...  tertium
                                             consul  fecit«  —  adecă  în  anul  27  înainte  de
           lui  de  câţiva  metri  sub  solul  de  astăzi  şi  în
                                             Hristos.  Printre  monumentele  cu  cari  Agripa
           sfârşit  înghesuiala  de  clădiri  mari  ce-1  incun-   a  înfrumseţat  Roma,  cel  dintâi  trebue  să  fi  fost
           joară  şi-i  i-au  par’că  putinţa  să  răsufle,  necum
                                             de  bună  seamă  acest  Panteon,  lucrarea  arhitec­
           să-i  dea  lărgimea  spaţiului,  care-i  trebue  spre
                                             tului  Yaleriu  din  Ostia  şi  a  sculptorului  Diogene
           a  se  ivi  în  toată  slava  lui.  Altfel  era  în  vechime
                                             Atenianul.  Templul  eră  închinat  zeilor  familiei
           când  Agripa  l-a  ridicat  lângă  termele  lui,  cele
                                             domnitoare,  în  fruntea  cărora  eră  fireşte  Venera
           dintâi  băi  publice  din  Roma,  dela  cari  şi  acum
                                             şi  Marte.  Panteon  nu  s’a  numit,  cum  s’ar  aşteptă
           se  văd  rămăşiţi*)  în  dosul  Panteonului.  în  faţa
                                             cineva  după  nume,  ca  templu  al  tuturor  zeilor,
           lui  se  întindea  o  piaţă  împrejmuită  de  un  portic:
                                             ci  fiindcă,  după  Dio  Cassiu,  a  fost  făcut  cu
           la dreapta se vedeau mai târziu termele lui
                                             boltă  asemenea  celei  cereşti.  E  întrebarea  însă
             *)  Un  părete  de  cărămidă  cu  nişe  mari  dinăuntrul   astăzi  dacă  acest  templu  e  monumentul  original
           băilor,  o  coloană  canelată  de  ordin  corintian  cu  foi  late,   a  lui  Agripa.  Cercetările  din  urmă  au  zguduit
           imitate  după  plante  de  apă,  şi  resturile  unei  frize  de   această  credinţă  a  tradiţiei.  în  primul  rând  bate
           marmură  eu  mâestrite  motive  acvatice  (scoici,  delfini,
           tridenţi)  cum  eră  şi  potrivit  pentru  un  aşezământ  de  felul   la  ochi  lipsa  de  unitate  a  părţilor  ce-1  alcătuesc.
           acesta.                           O privire atentă asupra exteriorului, fie chiar
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17