Page 15 - 1908-07
P. 15
Nrul 7„ 1908. LUCEAFĂRUL 155
construcţia; din totul se desprinde ideea puterii linişte poate chiar un punct de întrebare, pentru
şi armoniei. Totuş simţământul ce-1 ai este grav. un artist şi un specialist pătruns de mărimea şi
Decoraţia e foarte bogată; dar lumina unică ce însemnătatea lucrării, e o răpire, o cufundare
vine din' creştetul clădirii cade dela o mare în extaz.
înălţime, măreşte umbrele ciubucelor şi capite Cupole, bolţi s’au mai zidit ele şi mai înainte
lurilor şi aruncă o tristeţă asupra întregului cu în alte părţi; cel puţin principiul lor eră cunoscut
prisosul clar în Orient. îl
obscurului. cunoscuseră
Fără să-ţi dai şi-l aplicaseră
seamă eşti sur şi Grecii in
prins văzând epoca elenis
un spaţiu atât tică; dar nicăiri
de mare într’o nu ne întim-
lumină răs pină în pro
frântă. Nu ai porţia, solidi
ştî spune dacă tatea şi splen
zidirea e ridi doarea celei de
cată, sau că te faţă. Vrednice
găseşti într’un concurente ale
loc adânc. Im ei sunt câteva
presia e miste cupole creştine
rioasă. Crezi că (Sf. Sofia, S.
te afli mai mult Petru, domul
într’o tainiţă din Florenţa);
decât într’un dar ele, pe
sanctuar«. S’ar lângă că sunt
putea zice că făcute cu mult
prin frumseţa mai târziu şi,
şi taina aceasta cel puţin în
dinăuntru Pan parte, după
teonul e o in mustra ace
troducere la steia, nu pot
bisericile cre nici decum să
ştine, al căror mieşureze
exterior adese adâncimea im
ori sărăcăcios presiei ce o
sau greoi u şi produce acea
masive un con stă boltă. Ştim
trast izbitor că arhitectul,
faţă de ceeace Teatrul lui Marcellus. nemuritor al
desfăşoară nă- Sf. Petru visă
untrul lor. Nu înzădar domul a fost preferit de sa vadă Panteonul pus deasupra acestei bazilici
arhitecţii creştini; misticizmul şi sublimul cre- in formă de cupolă, şi visul lui s’a izbândit. Nu
dinţii noi găsiâ în el cea mai adequată expresie. e numai atât ceeace s’a născut din această mamă-
Dar mai presus de toate ne impresionează boltă. Mai toate domurile apusene se datoresc,
concepţia şi executarea acestei bolţi uriaşe; direct sau indirect, modelului clasic. înrâurirea
aceasta-i înfăptuirea uneia din cele mai îndrăz acestuia în arhitectură a fost deci imensă. Ză-
neţe idei arhitectonice. Ceeace pentru un profan darnic caută unii a-i micşora însemnătatea ori
caro nu-şi dă seamă nici de măsura încăperii, ginalităţii punând-o în legătură cu presupuse
nici de greutăţile tehnice ar fi un minut de ne clădiri analoage elenistice. Ea este o capodoperă