Page 16 - 1908-07

15G LUCEAFĂRUL Nrul 7, 1903.
noapte la Piazza Colonna, unde
am văzut marea columnă a lui
Marc Aureliu, şi urmând de aici
drumul pe Corso, după câteva
minute dăm, între Via Lucina şi
Piazza di S. Lorenzo, de pa-
lazzo Fiano, în locul căruia
odinioară se afla un mic monu­
ment, Ara Pacis, altarul zeiţei
împărăteşti Pacea, un odor ne­
preţuit al artei romane din epoca
lui August. Săpăturile făcute acum
câţiva ani, dar oprite pe loc din
pricina greutăţii de a se con­
tinuă, cu tot tunelul ce s’a lucrat
sub acest palat, au dat putinţa
de a reconstrui cu succes această
Mausoleul lui Adrian sau Castelul S. Angelo. (Stare actuală. In faţă liberul
şi podul S. Angelo, în fund Sf. l’etru). Vederi dinspre U. E. clădire plină de farmecul unei
vremi de rânduială, de linişte şi
arhitectonică a geniului roman şi nimic nu ne de cea mai înaltă glorie artistică şi literară. Ea a
împiedecă a o socoti ca atare. luat fiinţă între anii 13 — 9 a. Hr. ca o dovadă
de cinste din partea senatului faţă de August,
Apucând spro nord de Panteon, la dreapta, care se întorsese triumfător din Galia şi Spania.
ieşim numai decât în Piazza di Pietra, aproape Altarul propriu zis, ridicat pe trepte de mar­
de Corso; aici, în partea despre miază-zi, vedem mură, pe cari se urcă pontificele sacrificator cu
un şir de II elegante coloane corintiene de faţa îndreptată spre răsărit, se găsiâ în mijlocul
marmură şi o parte din zidul unei bazilici în­ unei curţi pătrate mărginite de un zid cu păreţi
chinate lui Neptun. Coloanele şi zidul, găurite înalţi de peste şase şi lungi de vr’o zece metri.
şi hrentuite de ploi şi de barbarie, susţin şi Incinta nu avea decât o singură uşă în faţa
întregesc laturea dinspre miază-noapte a unei căreia, intr’o nişă din păretele despre apus, eră
clădiri moderne întrebuinţată ca Bursă, Această statua Păcii. Din blocurile de marmură ale pă-
bazilică, cum se constată după rămăşiţele din reţilor din afară şi dinăuntru răsăriau o frum-
beciurile caselor din jur, eră împrejmuită de seţă de sculpturi decorative. O lămurită idee
porticul Argonauţilor, numit aşa după despre ele ne dă numărul însemnat de bazore-
înseninarea picturilor de pe păreţii lui. Ea hă liefuri fragmentare aflate aici în diferite timpuri
întemeiată tot de Agripa, dar în urma unui in­ şi pripăşite apoi în mai multe muzee (în Roma
cendiu fu zidită din nou de Adrian, dela care la Vatican, la Villa medici, museo delle Terme,
se pare că provin reliefurile ce împodobeau de la Uffizii din Florenţa şi la Louvres in Paris).
jur împrejur postamentul înalt al bazilicei şi Decoraţia păreţilor dinăuntru ai clădirii eră foarte
cari reprezintă arme romane sau barbare şi mari simplă, poate spre a lăsa pironită mintea publi­
figuri ideale femeeşti. cului la ceremonia ce avea loc în preajma al­
O bună parte din acestea, găsite aici sub pă­ tarului.
mânt, sunt acum împrăştiate în diferite locuri Deasupra soclului împărţit în dungi verticale
(cele mai multe sunt în muzeul Conservatorilor se vedeau sculptate ghirlande de flori şi fructe
de pe Capitol). Ele sunt personificări ale nea­ atârnate de cranii de boi. Păreţii din afară, şi
murilor supuse sau ale provinciilor romane; anume câmpurile încadrate între pilaştrii uşii
dar lipsa de inscripţii nu îngădue identificarea şi ai celor patru colţuri ademeneau vederea cu
lor. E doar o presupunere că una din ele ar fi un belşug de podoabe vegetale şi figurale. Un
închipuind Germania învinsă. brâu de meandri despărţiâ aceste câmpuri in
Dela această piaţă mica trecem spre miază­ două părţi; în partea de jos erau minuni de