Page 17 - 1908-07
P. 17

Nrul 7; 1908.              LUCEAFĂRUL                       157

        arabescuri,  vrejuri  cu  flori  şi
        frunze liber şi .fantastic desvoltate
        din  acantosul  corintian,  printre
        cari  se  vedeau  chipuri  de  paseri
        şi  animale  —  lebede,  şerpi,  broa­
        şte,  şopârle  ş.  a.  stilizate  cu  un
        gust  din  cele  mai  iscusite.  In
        partea  de  sus  reeşeâ  un  lung  şir
        de  figuri  grupate  câte  două  în
        perspectivă,  cari  închipuiau  alaiul
        co  a  avut  loc  cu  prilejul  inau­
        gurării  acestui  monument.  Cor­
        tegiul  pornea  din  dosul  sanctu­
        arului  dela  scena  ce  reprezintă  pe
        Tellus  sau  Terra  mater,  născă­
        toarea vieţuitoarelor şi tuturor bu­
        nurilor pământeşti, şezând în mij­
        locul  a  două  zeiţe,  cari  înseamnă
        întruparea  aerului  şi  apelor,  ele­
        mente  neapărate  pentru  rodirea  ţărnii  trei  zeităţi   aici  pentru  întâiadată:  frumoasa  marmură  din
        cari  prin  binefacerile  lor  sunt  deaproape  înrudite   Carrara.  în  artă  e  ca  şi  în  literatura  acestei
        cu însuşirile zeiţii Pacea. Alaiul apoi ocupa pe dea   epoci  mari:  spiritul  roman  nu  înlocuieşte,  ci
        ’ntregul  amândouă  feţele  laturilor  dela  dreapta   împrumută  deadreptul  mijloacele  de  expresie  ale
        şi  stânga  incintei;  trecea  pe  alocuri  înaintea   celui mai artistic popor din vechime.
        unor  locaşuri  sfinte  şi  ajungea  la  cele  două  scene
        ce  reprezintă  jertfiri  de  boi  şi  se  ’ncheiâ  deoparte   Dacă  o  fericită  întâmplare  a  rezervat  Altarului
        şi  alta  a  întrării,  pe  cât  par  a  dovedi  unele   Păcii  lui  August  un  privilegiu  necunoscut  su­
        fragmente,  cu  grupuri  de  zeităţi  cărora  erau   telor  de  monumente  de  pe  câmpul  lui  Marte,
        aduse  jertfele.  De  bunăseama,  nu  toate  plăcile   mai  sunt  însă  in  cuprinsul  acestuia  vr’o  câteva
        cu  reliefuri  păstrate  sunt  de  o  egală  valoare,   ruine,  dacă  nu  de  aceeaş  însemnătate,  dar  nu
        unele  fiind  restaurări  de  mai  târziu,  când  sculp­  şi de o obârşie mai puţin glorioasă.
        tura  romană  nu  mai  stă  la  înălţimea  acestei   Două  ditr’ânsele  se  află  chiar  la  poalele  stân-
        vremi.  Dar  o  bună  parte  din  ele,  cu  deosebire   coase  ale  Capitolului,  în  apropiere  de  Tibru.
        cele  din  Florenţa  şi  fragmentul  cu  cele  două   Una  e  porticul  pe  care  August  l-a  ridicat  în
        personagii  care  duc  porcul  sacru  la  jertfire,  cu   cinstea  şi  cu  numele  surorii  sale  Octavia.  Din
        un  templu  în  miniatură  şi  cu  indicaţii  de  stânci   cele  vr’o  trei  sute  coloane  de  marmură  ale  acestei
        (din  muzeul  delle  Terme),  învederează  deajuns   clădiri  ce  împresură  o  mare  curte  pătrată  cu
        minunata  lor  măestrie  decorativă,  pentru  care   două  temple  şi  cu  o  sumedenie  de  alese  lucrări
        se  potrivea  atât  de  mult  şi  ţinuta  cumpănită,   de  artă  aduse  ca  pradă  din  Macedonia,  se  pă­
        aşa zicând senatorială a Romanilor.  strează  numai  cinci  (în  loc  de  opt  câte  erau  de­
          Modelul  acestor  sculpturi  a  fost  fără  îndoială   oparte  şi  de  alta  a  particului  îndoit  dela  intrare):
        celebra  friză  a  Partenonului;  dacă  concepţia  lor   două  din  rândul  de  afară  şi  trei  din  cel  dinăuntru.
        nu  are  originalitatea  şi  vioiciunea  acesteia,  dar   Inscripţia  arhitravei  ne  vorbeşte  de  o  restaurare
        ea,  deşi  e  stânjinită  de  un  spaţiu  restrâns,  do­  târzie  prilejită  de  un  incendiu  sub  Septimiu  Sever
        vedeşte  un  puternic  simţ  estetic,  aproape  neîn­  şi  Caracala.  Arcada  de  cărămidă  a  faţadei  ce
        trecut  până  la  această  epocă  din  punct  de  vedere   înlocueşte  coloanele  dispărute  e  o  umplătură  din
        decorativ.  Tendinţa  naţională  nu  se  constată   veacul de mijloc.
        numai  în  aplicarea  tehnicei  eline  la  obiecte  şi   Din rămăşiţeleyr e a t r u 1 u i 1 u i M a rce 11 u s,
        forme  romane,  precum  şi  în  reprezentarea  lor   cari  se  găsesc  alăturea  de  portic,  se  vede  numai
        mai  realistică,  ci  şi  în  materialul  întrebuinţat  partea  din  afară  a  zidului  incintei,  care-i  înădit,
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22