Page 19 - 1908-07

Nnil 7, 1908. LUCEAFĂRUL 159

ai familiilor imperiale din veacul întâi de după Această namilă de zidărie, care se afla pe malul
Hristos. Intr’una din ele s’a depus întâi şi întâi drept al Tibrului, aproape de Vatican, s’ar putea
cenuşa pomenitului Marcellus, mult promiţătorul zice că făcea parte din Câmpul lui Marte, căci
moştenitor de tron, a cărui moarte în floarea era legată cu acest din urmă cu un pod făcut
vârstei a smuls lui Yirgiliu vestitele-i versuri înadins de Adrian, Pons Aelius, din care trei
duioase, care au răzbunat inima cernită a mamei arcade vechi stau încă în picioare şi întregesc
sale Octavia şi-a unchiului său August. podul de astăzi, Ponte S. Angelo.
... Manibus date lilia plenis. Ceeace avem aci în faţa noastră e numai
Purpureos spargam flores. miezul clădirii, îndeosebi al zidului cilindric, pe
A venit apoi rândul Octaviei, a lui Agripa care se înalţă acoperişul. Să ne închipuim, după
şi al celor doi fii ai lui stinşi de vreme, Caius resturi şi mărturii mai vechi, o temelie înaltă
şi Luciu, amândoi zadarnic meniţi să înlocuiască pătrată, lungă şi largă de optzeci şi patru metri,
pe Marcellus. A venit după aceia şi rândul celui iar deasupra ei, un corp rotunzitde şesezeci şi
ce a înfiinţat această grozăvie de mausoleu. patru metri în diametru. Acest din urmă era
Trupul lui a fost purtat pe umeri de cătră se­ durat din stane de travertin îmbrăcate în mar­
natori şi ars pe un rug din Câmpul lui Marte. mură şi încins cu un şir armonios de pilaştri
Fruntaşii ordinului equestru îmbrăcaţi în tunică, corintieni; urma făşia arhitravei cu streşină de
descinşi şi desculţi, i-au cules cenuşa şi au adus-o frumoasă ciubucărie, peste care se ivea un pa­
în convoiu strălucit la acest mormânt. Alăturea rapet împodobit de jur împrejur cu statui aduse
de el au fost depuse resturile soţiei sale Livia de Adrian din lungile-i colindări în Orient. Aco­
şi ale fiilor ei, Drusus şi împăratul Tiberiu. Aici perişul cu suiş treptuit purtă în creştet un
a fost înmormântat şi Germanicus, nădejdea dulce templişor rotund, împrejmuit cu un rând de
a poporului; aici şi nevasta-i Agripina, fiica lui coloane şi încoronat, la o înălţime de cincizeci
Agripa şi nepoata lui August, femee atât de bună de metri, cu chipul lui Adrian pe o quadrigă
şi virtuoasă, «cinstea patriei, singura odraslă din de bronz.
tulpina lui August, singura icoană din vremuri Acestea erau părţile constructive şi decora­
vechi«. Cuvintele lui Tacit păstrează încă vie tive de afară. Ele făceau ca acest moles Ha-
mâhnirea adâncă de care la înmormântarea ei driani să fie un monument mai luxos şi stră­
a fost lovită obştea din Roma sub tirania lui lucitor decât mormântul lui August. Se pare că
Tiberiu: »In ziua când s’au adus rămăşiţele-i mult umblatul împărat a vrut prin el să în­
la mormântul lui August, cetatea era când cu­ tunece gloria mausoleului din Halicarnas, care
fundată în pustiul tăcerii, când tulburată de era una din cele şapte minuni ale lumii antice.*)
plâns şi de gemet; drumurile erau pline de lume, Intocmirea-i generală aminteşte tropeul nostru
faclele ardeau pe Câmpul lui Marte. Aici ostaşii dela Adamclissi, unde însă temelia pătrată e
înarmaţi, magistraţii fără insignii, poporul adunat înlocuită cu mai multe cercuri de trepte, iar
in triburi, strigau: dusă-i republica, nu mai e turnul rotund e masiv şi are o bogată găteală
nici o nădejde«. Intr’o cameră deosebită se află de bazoreliefuri lucrate în piatră. Tipul acestor
şi leşul cel — după datină străină — îmbălsămit morminte de lux apare la Roma întâi pe Via
al Popeii Sabina cea vestită prin frumseţă şi Appia, la mormântul Ceciliei Metella.
desfrâu şi în chip ticălos răpusă, dintr’o lovi­ El s’a desvoltat, cu ajutorul arhitecturii eline
tură de picior, de soţul ei sălbatic Neron Şi alţii din străvechii tumuli. Ca şi aceştia, ca şi
răposau aici, un şir nesfârşit până la Nerva, la­ piramidele egiptene, acest fel de morminte cu­
olaltă păcate şi virtuţi, buruieni şi flori omeneşti prindeau cel puţin o cameră pentru morţi. Aceasta
mistuite pe veci sub acest munte, Mons Au- o regăsim şi la Castello S. Angelo; ca să ajungem
gustus cum se numiâ el în veacul de mijloc. la ea, străbatem intrarea boltită sub care se află
Lipsurile dela această ruină ni le putem îm­ poarta veche, trecem pe la o încăpere pătrată
plini întru câtva prin rămăşiţele mai fericite
*) Acesta e adevăratul mausoleu; el era ridicat de
ale unui alt monument de felul acesta: Mau­
regina Artemisia în cinstea soţului ei ilausolos (pe la
soleul lui Adrian, cunoscut de o lume în­ anul 450 na. Hr.). Luxul şi frumseţea lui a dat numele
treagă sub numele de Castello S- Angelo. acestui fel de morminte.