Page 19 - 1908-07
P. 19

Nnil 7, 1908.              LUCEAFĂRUL                        159

        ai  familiilor  imperiale  din  veacul  întâi  de  după   Această  namilă  de  zidărie,  care  se  afla  pe  malul
        Hristos.  Intr’una  din  ele  s’a  depus  întâi  şi  întâi   drept  al  Tibrului,  aproape  de  Vatican,  s’ar  putea
        cenuşa  pomenitului  Marcellus,  mult  promiţătorul   zice  că  făcea  parte  din  Câmpul  lui  Marte,  căci
        moştenitor  de  tron,  a  cărui  moarte  în  floarea   era  legată  cu  acest  din  urmă  cu  un  pod  făcut
        vârstei  a  smuls  lui  Yirgiliu  vestitele-i  versuri   înadins  de  Adrian,  Pons  Aelius,  din  care  trei
        duioase,  care  au  răzbunat  inima  cernită  a  mamei   arcade  vechi  stau  încă  în  picioare  şi  întregesc
        sale Octavia şi-a unchiului său August.  podul de astăzi, Ponte S. Angelo.
                   ... Manibus date lilia plenis.  Ceeace  avem  aci  în  faţa  noastră  e  numai
             Purpureos spargam flores.   miezul  clădirii,  îndeosebi  al  zidului  cilindric,  pe
          A  venit  apoi  rândul  Octaviei,  a  lui  Agripa   care  se  înalţă  acoperişul.  Să  ne  închipuim,  după
        şi  al  celor  doi  fii  ai  lui  stinşi  de  vreme,  Caius   resturi  şi  mărturii  mai  vechi,  o  temelie  înaltă
        şi  Luciu,  amândoi  zadarnic  meniţi  să  înlocuiască   pătrată,  lungă  şi  largă  de  optzeci  şi  patru  metri,
        pe  Marcellus.  A  venit  după  aceia  şi  rândul  celui   iar  deasupra  ei,  un  corp  rotunzitde  şesezeci  şi
        ce  a  înfiinţat  această  grozăvie  de  mausoleu.   patru  metri  în  diametru.  Acest  din  urmă  era
        Trupul  lui  a  fost  purtat  pe  umeri  de  cătră  se­  durat  din  stane  de  travertin  îmbrăcate  în  mar­
        natori  şi  ars  pe  un  rug  din  Câmpul  lui  Marte.   mură  şi  încins  cu  un  şir  armonios  de  pilaştri
        Fruntaşii  ordinului  equestru  îmbrăcaţi  în  tunică,   corintieni;  urma  făşia  arhitravei  cu  streşină  de
        descinşi  şi  desculţi,  i-au cules cenuşa şi au adus-o   frumoasă  ciubucărie,  peste  care  se  ivea  un  pa­
        în  convoiu  strălucit  la  acest  mormânt.  Alăturea   rapet  împodobit  de  jur  împrejur  cu  statui  aduse
        de  el  au  fost  depuse  resturile  soţiei  sale  Livia   de  Adrian  din  lungile-i  colindări  în  Orient.  Aco­
        şi  ale  fiilor  ei,  Drusus  şi  împăratul  Tiberiu.  Aici   perişul  cu  suiş  treptuit  purtă  în  creştet  un
        a  fost  înmormântat  şi  Germanicus,  nădejdea  dulce   templişor  rotund,  împrejmuit  cu  un  rând  de
        a  poporului;  aici  şi  nevasta-i  Agripina,  fiica  lui   coloane  şi  încoronat,  la  o  înălţime  de  cincizeci
        Agripa  şi  nepoata  lui  August,  femee  atât  de  bună   de  metri,  cu  chipul  lui  Adrian  pe  o  quadrigă
        şi  virtuoasă,  «cinstea  patriei,  singura  odraslă  din   de bronz.
        tulpina  lui  August,  singura  icoană  din  vremuri   Acestea  erau  părţile  constructive  şi  decora­
        vechi«.  Cuvintele  lui  Tacit  păstrează  încă  vie   tive  de  afară.  Ele  făceau  ca  acest  moles  Ha-
        mâhnirea  adâncă  de  care  la  înmormântarea  ei   driani  să  fie  un  monument  mai  luxos  şi  stră­
        a  fost  lovită  obştea  din  Roma  sub  tirania  lui   lucitor  decât  mormântul  lui  August.  Se  pare  că
        Tiberiu:  »In  ziua  când  s’au  adus  rămăşiţele-i   mult  umblatul  împărat  a  vrut  prin  el  să  în­
        la  mormântul  lui  August,  cetatea  era  când  cu­  tunece  gloria  mausoleului  din  Halicarnas,  care
        fundată  în  pustiul  tăcerii,  când  tulburată  de   era una din cele şapte minuni ale lumii antice.*)
        plâns  şi  de  gemet;  drumurile  erau  pline  de  lume,   Intocmirea-i  generală  aminteşte  tropeul  nostru
        faclele  ardeau  pe  Câmpul  lui  Marte.  Aici  ostaşii   dela  Adamclissi,  unde  însă  temelia  pătrată  e
        înarmaţi,  magistraţii  fără  insignii,  poporul  adunat   înlocuită  cu  mai  multe  cercuri  de  trepte,  iar
        in  triburi,  strigau:  dusă-i  republica,  nu  mai  e   turnul  rotund  e  masiv  şi  are  o  bogată  găteală
        nici  o  nădejde«.  Intr’o  cameră  deosebită  se  află   de  bazoreliefuri  lucrate  în  piatră.  Tipul  acestor
        şi  leşul  cel  —  după  datină  străină  —  îmbălsămit   morminte  de  lux  apare  la  Roma  întâi  pe  Via
        al  Popeii  Sabina  cea  vestită  prin  frumseţă  şi   Appia, la mormântul Ceciliei Metella.
        desfrâu  şi  în  chip  ticălos  răpusă,  dintr’o  lovi­  El  s’a  desvoltat,  cu  ajutorul  arhitecturii  eline
        tură  de  picior,  de  soţul  ei  sălbatic  Neron  Şi  alţii   din  străvechii  tumuli.  Ca  şi  aceştia,  ca  şi
        răposau  aici,  un  şir  nesfârşit  până  la  Nerva,  la­  piramidele  egiptene,  acest  fel  de  morminte  cu­
        olaltă  păcate  şi  virtuţi,  buruieni  şi  flori  omeneşti   prindeau  cel  puţin o  cameră pentru morţi. Aceasta
        mistuite  pe  veci  sub  acest  munte,  Mons  Au-   o  regăsim şi la Castello S. Angelo; ca să ajungem
        gustus cum se numiâ el în veacul de mijloc.  la  ea,  străbatem  intrarea  boltită  sub  care  se  află
         Lipsurile  dela  această  ruină  ni  le  putem  îm­  poarta  veche,  trecem  pe  la  o  încăpere  pătrată
        plini  întru  câtva  prin  rămăşiţele  mai  fericite
                                           *)  Acesta  e  adevăratul  mausoleu;  el  era  ridicat  de
        ale  unui  alt  monument  de  felul  acesta:  Mau­
                                         regina  Artemisia  în  cinstea  soţului  ei  ilausolos  (pe  la
        soleul  lui  Adrian,  cunoscut  de  o  lume  în­  anul  450  na.  Hr.).  Luxul  şi  frumseţea  lui  a  dat  numele
        treagă sub numele de Castello S- Angelo.  acestui fel de morminte.
   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24