Page 24 - 1908-07

1(14 LUCEAFĂRUL Nrul 7, 1908

25 August astfel — pentrucă e scăldat în razele lui dela
M’arn obicinuit să te caut printre ideale. Eram răsărit şi până la apus.
sigur că micimi omeneşti n’au loc în inima ta; Ne-am odihnit intr’o pădure de mesteacăni şi
pentruce nu-mi scrii ? acolo, faţă ’n faţă cu nişte stânci ce seamănă
Eri am fost in Valea soarelui. Loc numit cu ruinele unui castel bătrân, ne-am logodit.
/'A. Cunţan.

C r o n i c ă .
Răspuns dlui lorga. Din articolul dlui lorga »0 pri­ Au fost scrise din inimă, cuviincios şi cu sincerul respect
mejdie pentru viaţa morală a Românilor de dincolo», mă pe care-1 aveam faţă de personalitatea dlui lorga.
priveşte numai o parte. Răspund deci numai la aceasta. Dl lorga zice că i-am cerut colaborarea ca să ridic re­
E adevărat că în 1905 (Luceafărul nr. 9), vorbind de vista, s’o impun, s’o asigur. Asta cred că nu e un păcat
revista «Viaţa nouă», am scris, la cronică, următoarele: aşă de mare, fiindcă eră vorba de o revistă buna, care
»ca dl Ovid Densuşianu duşmăneşte Junimea se explică numai foloase puteâ aduce.
prin atavism; că nu se împacă cu colegii dsale dela Să- Prin urmare insulta dlui lorga din articolul «O primejdie
mănătorul (dl lorga şi S. Mehedinţi) încă e de înţeles, pentru viaţa morală a Românilor de dincolo» o respiug cu
cunoscându-i ambiţia de a usurpâ, pentru sine, domnia toată indignarea şi revolta sufletului meu de om cinstit.
actualului împărat al cugetării româneşti» .. etc. în ce priveşte articolul «Doua culturi», care i-a dat
Pe vremea aceea dl lorga eră figura cea mai simpa­ prilej dlui lorga să mă insulte, în mare parte se poate
tică şi cea mai pronunţată în îndreptarea vieţii noastre susţinea cu scrierile dlui lorga.
literare. Numirea de «împărat al cugetării româneşti» nu După toate acestea, nădăjduesc că nu mai datoresc
eră deci o ipetbolă chiar aşa de îndrăzneaţă şi de riscată. nimic adevărului şi dreptăţii, de dragul carora am scris
O spun fără încunjur că nu-mi pare râu de caracterizarea aceste rânduri. Oct. C. Tăslâuanu.
de atunci a dlui lorga, după cum nu-mi pare rău nici *
de altele de mai târziu. Reviste şi ziare. Din răspunsul dlui Spiru Haret —
Din textul citat se mai vede destul de lămurit că nu pe care le-am cetit întâmplător — la interpelarea dlui
era vorba de un compliment, de o măgulire sau de o Titu Maiorescu, în chestiuuea activităţii extraşcolare a
linguşire a dlui lorga. Eră mai mult o caracterizare a învăţătorilor, reţinem câteva mărturisiri preţioase pentru
moravurilor pe cari le adoptă unii profesori universitari toţi câţi vreau să cunoască rezultatele obţinute de şcoala
din Bucureşti, de a fi unul mai mare şi mai popular decât rurală din România:
celălalt. Că şirele pomenite n’au fost scrise cu intenţii de «Este un lucra ştiut că un copil eşit din şcoală, la
linguşire, rezultă şi din faptul că cronica n'a fost iscălită. vârsta de 13—14 ani, după 2—3 ani, nu mai ştie să
Linguşirile, prin natura lor, nu cunosc anonimatul. Până cetească, chiar când a făcut patru ani de clase primare»...
acum nu i-am mărturisit niciodată dlui lorga, că eu am «la oştire ne vin adeseori recruţi cari au făcut clasele pri­
scris acea cronică. Nici nu ştiu cum a aflat dl lorga taina mare şi cari cu toate acestea nu ştiu să cetească*...
redacţională. Dacă a allat-o insă pe aceasta, a aflat desigur
şi pe ceealaltâ, că acelaş condeiu a scris o altă cronică «Am înfiinţat, prin învăţători, şcoale de adulţi şi am avut
(«Sămănătorul»), tot în numărul 9/1905, în care se respin­ în 1904 aproape două mii de şcoale de adulţi cu 80,000 de
geau foarte categoric sfaturile şi îndemnurile dlui lorga de auditori; în anul următor toate aceste şcoli au fost închise«.
a luâ o atitudine mai «pronunţată* faţă de revista «Viaţa «Avem învăţământul obligator decretat de 43 ani, şi
nouă». De aici iarăş se vede că «Luceafărul» n’a fost din şcoalele noastre abia au eşit câteva sute de mii de
umilit faţa de dl lorga, cum pretinde d-sa. N'a fost nici­ copii cu ştiinţă de carte, sau mai bine presupuşi că sunt
odată nici sub «Leituug«-ul nici sub »Einfluss*-ul d-sale, cu ştiinţă de carte
cum afirmă în «Geschichte des rumănischen Volkes» (Voi. După 43 de ani de învăţământ obligator, avem poate
2, p. 477). 28 la sută de oameni cu ştiinţă de carte. Cei mai mulţi
E adevărat că i-am cerut colaborarea, împreună cu nu ştiu să se servească de loc cu ştiinţa lor, şi ştiinţa
prietinul O. Goga, după cum am cerut-o dela mulţi alţi aceasta nu a contribuit cu nimic pentru a lumină nu
fruntaşi ai literaturei noastre. Dl lorga a fost aşa de bun mintea indivizilor ci mintea masselor». (Supliment la «Vo­
şi ne-a dat-o; ne-a sprijinit prin «Sămănătorul» şi astfel inţa Naţională* Nr. 6804, 1908.)
a contribuit foarte mult la ridicarea «Luceafărului», *
lucru pe care l-am spus în «Pro domo» (Nr. 13—14/1905 Congresul presei noastre. «Lupta» din Budapesta a
p. 264) şi pentru care i-am fost şi-i suntem nulţă- făcut propuuerea să se ţină un congres al ziariştilor ro­
mitori. mâni din Ungaria, în care sa’ se discute mijloacele de
Scrisorile pe cari i le-am adresat, nu-mi aduc aminte apărare împotriva greutăţilor pe cari i le creează statul.
să fie scrise cu mânile împreunate, cerşind articole ... Propunerea a fost primită cu simpatie de celelalte ziare.