Page 26 - 1908-07
P. 26
166 LUCEAFĂRUL Nrul 7, 1908
câmiute extravagantă, cari par a veni de peste ţări şi Lipsea.) Scrisorile datează din 1840, din Paris, unde se
mări, atunci ni se pare că suntem nobili; iar culmea trium dusese W. ca să-şi încerce norocul cu ajutorul lui
fului nostru este când nu ne mai ţine lumea de Germani, Meyerbeer şi arată starea desperata, în caie se afla
ci de Spanioli sau Englezi, dupăcum este unul sau altul viitorul îndumnezeit al Europei. Câte lupte a trebuit să
din neamurile acestea la modă.» poarte W. ca să i se recunoască talentul, câte înghenun-
Numai sub forma aceasta inofensivă putea Ficlite să chieri, câte zile n’a flămânzit! Scrisorile acestea sunt
arunce sămânţa cea bună, sub ochii Francezilor, cari lăsau sfâşietoare şi totuşi — pline de încredere supraomenească,
pe «ideolog» să vorbească, nedând multă importanţă pre- in viitor. Pagini splendide pentru psihologia unui om
legeiilor sale. mare. (Scrisorile au apărut în numărul de Crăciun al
Ideia couducătoaie, care reiese din vorbiri e: trebue revistei «Morgen». I. 28/29.) H. P. P.
să ne ajutăm noi înşine. Numai în puterea noastră *
ue zace viitorul. Cuvintele lui au fost «o baie de oţel» Ştiri. Anunţăm cu plăcere intrarea domnişoarei Eca-
împotriva durerii pasive, lipsită de impulsivitate tinerească. terina Pitiş în şirul colaboratorilor noştri regulaţi.
El eră conştient că «o singură ideie luminoasă, creatoare
D-şoara Pitiş e cunoscută publicului după drăgălaşele
cauzează duşmanului o pagubă mai mare, decât dacă
versuri, publicate în diferite reviste şi ziare dela noi şi
i s'ar nimici sute de mii de oameni», şi strigătul lui cătră din România.
tinerime, când recapitulează pentru ultima oară ideile din * 0 dovadă că astăzi se ceteşte mai mult: «In
cele 12 vorbiri ale sale, a aflat răsunet adânc în gene lumea dreptăţii» de dl Al. Brătescu-Voineşti a apărut în
raţiile tinere. Bucuria lui eră nespus de mare când vedea, ediţia a 111-a. Povestitorul senin şi melancolic, al vieţii
pe timpul războiului, în a. 1813, sala de prelegere aproape boereşti patriarhale din trecut, e vrednic să fie cunoscut
goală — el nu putea să ia parte la luptă din cauză de
cât mai mult şi cât mai bine şi la noi.
boală. Ultima ştire, pe care o primi pe patul de moarte
* Conferenţe pentru cărturari au început să ţină şi des-
a fost trecerea lui Blueher peste Rin.
pârţămintele Lugoj şi Bistriţa ale «Asociaţiunii». Pilda ar
Vorbirea lui Erich Sehmidt termină pledând pentru putea fi urmată de toate centrele despărţămintelor cu
ridicarea unui monument lui Fichte şi invocând puterea cărturari români. In iarna viitoare, fiind terenul pregătit,
divină asupra împăratului Wilhelm I, de ziua căruia s’a se vor putea ţinea prelegeri mai sistematice Conferenţiarii
ţinut această comemorare.
ar fi bine, dacă şi-ar ţinea conferenţa in mai multe centre.
*
0 altă serbare comemorativă, mult mai pronunţată,
s’a făcut cu prilejul aniversării a 25 de ani dela moartea
lui Richard Wagner. (13 Febr. 1883). Cu ocazia aceasta Poşta Redacţiei.
s’a manifestat şi acum întreaga simpatie, de care se bu
cură operile lui Wagner. Deşi sârbările n’au avut caracterul V. T. B. Străduinţa l)-voastra de a învăţă româneşte
atât de pronunţat ca auii trecuţi, când cu aniversarea lui e vri-dnicâ de laudă. Până nu ştiţi însă «dulcea limbă
românească» încercaţi zadarnic să scrieţi. Am cetit de altfel
Sehiller, concertele aranjate in memoria lui W. şi repre
zentaţiile de gală au dat expresia vădită a marei lui po şi «novela». Nouă ne pare că aţi făcut o traducere. Altă
pularităţi. Jurnalele şi revistele s’au grăbit să apară în dată să spuneţi acest lucru, fiindcă astazi împrumuturile
numeri speciali, contribuind de nou la bogata literatură spe nemărturisite sunt aspru pedepsite.
cială, care se ocupă numai cu biografia şi opera wagneriană. Zefiras. Versurile sună-sunâ, dar nu spun nimic.
«Dorul suspină în limba lui de foc»... «Lumea se ’ncinge
Importanţa lui W. nu mă simt capabil să o stabilesc
de brâul tăcerii» etc. sunt vorbe ...
eu; sper că se va găsi altul, care va scrie pentru «Lu
ceafărul» o biografie şi o apreciate mai sumară, ca să avem I. Crişianu. S. înscrierile la «Dicţionarul limbii
cel puţin atât, pe lângă traducerea «Tannhăuser» a române a Academiei Române» credem că trebue să se
dlui Josif. facă în cursul acestui an.
Ca să se vadă cât de popular e astăzi W. las să ur Secu B. Primele încercări ştim că sunt grele. Ver
meze câteva date «Repertoriul teatrului german» surile ce ne-ati trimis sunt nepublicabile, poate veţi avea
mai mult noroc şi talent la inspiraţiile viitoare... La toată
apărut de curând. Wagner a avut in ultimul sesou teatral
întâmplarea nu imitaţi pe alţii. Strofe ca:
1909 reprezentaţii şi anume: Lohengrin (313), Tannhăuser
(305), Sburătorul (189), Siegfried (128), Rheiugold (101). Iar când mi-i pune ’n groapă
Gotterdammerung (96), Tristan und Isolde (94) şi Rienzi Să chemi pe popa nost
(32). Aceste date se referă numai la reprezentaţiile din Psaltirea să-mi cetească
Austria şi Germania. C’o ştie pe de rost
in celelalte state nu s’a putut stabili exact numărul Să-i spui apoi să-mi cânte
reprezentaţiilor, dar dupăcum vedem Budapesta nu stă Şi «hora mortului*
îndărătul celorlalte. Cele 35 de reprezentaţii dintr’un an Căci altul să o cânte
teatral spun mult, când ne gâudim că Anglia a avut apro Ca el măicuţă nu-i.
ximativ 39, iar Franţa 43. sunt împrumuturi, imitaţii cari nu se iartă nici unui în
între scrisorile publicate prin reviste, merită să fie cepător.
cetite şi acelea scrise de W. şi de soţia sa prietinului
lor din Lipsea, Apel. (Se ştie că R. W. s’a născut în Redactoi: OCT. C. TĂSLĂUANU.
