Page 26 - 1908-07
P. 26

166                        LUCEAFĂRUL                  Nrul 7, 1908
            câmiute  extravagantă,  cari  par  a  veni  de  peste  ţări  şi   Lipsea.)  Scrisorile  datează  din  1840,  din  Paris,  unde  se
            mări, atunci ni se pare că suntem nobili; iar culmea trium­  dusese  W.  ca  să-şi  încerce  norocul  cu  ajutorul  lui
            fului  nostru  este  când  nu  ne  mai  ţine  lumea  de  Germani,   Meyerbeer  şi  arată  starea  desperata,  în  caie  se  afla
            ci  de  Spanioli  sau  Englezi,  dupăcum  este  unul  sau  altul   viitorul  îndumnezeit  al  Europei.  Câte  lupte  a  trebuit  să
            din neamurile acestea la modă.»  poarte  W.  ca  să  i  se  recunoască  talentul,  câte  înghenun-
             Numai  sub  forma  aceasta  inofensivă  putea  Ficlite  să   chieri,  câte  zile  n’a  flămânzit!  Scrisorile  acestea  sunt
            arunce  sămânţa cea  bună,  sub  ochii  Francezilor, cari lăsau   sfâşietoare şi totuşi — pline de încredere supraomenească,
            pe  «ideolog»  să  vorbească,  nedând  multă  importanţă  pre-   in  viitor.  Pagini  splendide  pentru  psihologia  unui  om
            legeiilor sale.                  mare.  (Scrisorile  au  apărut  în  numărul  de  Crăciun  al
             Ideia  couducătoaie,  care  reiese  din  vorbiri  e:  trebue   revistei «Morgen». I. 28/29.)   H. P. P.
            să  ne  ajutăm  noi  înşine.  Numai  în  puterea  noastră   *
            ue  zace  viitorul.  Cuvintele  lui  au  fost  «o  baie  de  oţel»   Ştiri.  Anunţăm  cu  plăcere  intrarea  domnişoarei  Eca-
            împotriva durerii pasive, lipsită de impulsivitate tinerească.  terina  Pitiş  în  şirul  colaboratorilor  noştri  regulaţi.
             El eră conştient că «o singură ideie luminoasă, creatoare
                                             D-şoara  Pitiş  e  cunoscută  publicului  după  drăgălaşele
            cauzează  duşmanului  o  pagubă  mai  mare,  decât  dacă
                                             versuri,  publicate  în  diferite  reviste  şi  ziare  dela  noi  şi
            i  s'ar  nimici  sute  de  mii  de  oameni»,  şi  strigătul  lui  cătră   din România.
            tinerime,  când  recapitulează  pentru  ultima  oară  ideile  din   *  0  dovadă  că  astăzi  se  ceteşte  mai  mult:  «In
            cele  12  vorbiri  ale  sale,  a  aflat  răsunet  adânc  în  gene­  lumea  dreptăţii»  de  dl  Al.  Brătescu-Voineşti  a  apărut  în
            raţiile  tinere.  Bucuria  lui  eră  nespus  de  mare  când  vedea,   ediţia  a  111-a.  Povestitorul  senin  şi  melancolic,  al  vieţii
            pe timpul războiului, în a. 1813, sala de prelegere aproape   boereşti  patriarhale  din  trecut,  e  vrednic  să  fie  cunoscut
            goală  —  el  nu  putea  să  ia  parte  la  luptă  din  cauză  de
                                             cât mai mult şi cât mai bine şi la noi.
            boală.  Ultima  ştire,  pe  care  o  primi  pe  patul  de  moarte
                                               *  Conferenţe pentru cărturari au început să ţină şi des-
            a fost trecerea lui Blueher peste Rin.
                                             pârţămintele  Lugoj  şi  Bistriţa  ale  «Asociaţiunii».  Pilda  ar
             Vorbirea  lui  Erich  Sehmidt  termină  pledând  pentru   putea  fi  urmată  de  toate  centrele  despărţămintelor  cu
            ridicarea  unui  monument  lui  Fichte  şi  invocând  puterea   cărturari  români.  In  iarna  viitoare,  fiind  terenul  pregătit,
            divină  asupra  împăratului  Wilhelm  I,  de  ziua  căruia  s’a   se  vor  putea  ţinea  prelegeri  mai  sistematice  Conferenţiarii
            ţinut această comemorare.
                                             ar fi bine, dacă şi-ar ţinea conferenţa in mai multe centre.
                           *
             0  altă  serbare  comemorativă,  mult  mai  pronunţată,
            s’a  făcut  cu  prilejul  aniversării  a  25  de  ani  dela  moartea
            lui  Richard  Wagner.  (13  Febr.  1883).  Cu  ocazia  aceasta   Poşta Redacţiei.
            s’a  manifestat  şi  acum  întreaga  simpatie,  de  care  se  bu­
            cură operile lui Wagner. Deşi sârbările n’au avut caracterul   V.  T.  B.  Străduinţa  l)-voastra  de  a  învăţă  româneşte
            atât  de  pronunţat  ca  auii  trecuţi,  când  cu  aniversarea  lui   e  vri-dnicâ  de  laudă.  Până  nu  ştiţi  însă  «dulcea  limbă
                                             românească» încercaţi zadarnic să scrieţi. Am cetit de altfel
            Sehiller,  concertele  aranjate  in  memoria  lui  W.  şi  repre­
            zentaţiile  de  gală  au  dat  expresia  vădită  a  marei  lui  po­  şi  «novela».  Nouă  ne  pare  că  aţi  făcut  o  traducere.  Altă­
            pularităţi.  Jurnalele  şi  revistele  s’au  grăbit  să  apară  în   dată  să  spuneţi  acest  lucru,  fiindcă  astazi  împrumuturile
            numeri speciali, contribuind de nou la bogata literatură spe­  nemărturisite sunt aspru pedepsite.
            cială, care se ocupă numai cu biografia şi opera wagneriană.  Zefiras.  Versurile  sună-sunâ,  dar  nu  spun  nimic.
                                             «Dorul  suspină  în  limba  lui  de  foc»...  «Lumea  se  ’ncinge
             Importanţa  lui  W.  nu  mă  simt  capabil  să  o  stabilesc
                                             de brâul tăcerii» etc. sunt vorbe ...
            eu;  sper  că  se  va  găsi  altul,  care  va  scrie  pentru  «Lu­
            ceafărul» o biografie şi o apreciate mai sumară, ca să avem   I.  Crişianu.  S.  înscrierile  la  «Dicţionarul  limbii
            cel  puţin  atât,  pe  lângă  traducerea  «Tannhăuser»  a   române  a  Academiei  Române»  credem  că  trebue  să  se
            dlui Josif.                      facă în cursul acestui an.
             Ca  să  se  vadă  cât  de  popular  e  astăzi  W.  las  să  ur­  Secu  B.  Primele  încercări  ştim  că  sunt  grele.  Ver­
            meze  câteva  date  «Repertoriul  teatrului  german»   surile  ce  ne-ati  trimis  sunt  nepublicabile,  poate  veţi  avea
                                             mai  mult  noroc  şi  talent  la  inspiraţiile  viitoare...  La  toată
            apărut  de  curând.  Wagner  a  avut  in  ultimul  sesou  teatral
                                             întâmplarea nu imitaţi pe alţii. Strofe ca:
            1909  reprezentaţii  şi  anume:  Lohengrin  (313),  Tannhăuser
            (305),  Sburătorul  (189),  Siegfried  (128),  Rheiugold  (101).   Iar când mi-i pune ’n groapă
            Gotterdammerung  (96),  Tristan  und  Isolde  (94)  şi  Rienzi   Să chemi pe popa nost
            (32).  Aceste  date  se  referă  numai  la  reprezentaţiile  din   Psaltirea să-mi cetească
            Austria şi Germania.                     C’o ştie pe de rost
             in  celelalte  state  nu  s’a  putut  stabili  exact  numărul   Să-i spui apoi să-mi cânte
            reprezentaţiilor,  dar  dupăcum  vedem  Budapesta  nu  stă   Şi «hora mortului*
            îndărătul  celorlalte.  Cele  35  de  reprezentaţii  dintr’un  an   Căci altul să o cânte
            teatral  spun  mult,  când  ne  gâudim că  Anglia  a  avut  apro­  Ca el măicuţă nu-i.
            ximativ 39, iar Franţa 43.       sunt  împrumuturi,  imitaţii  cari  nu  se  iartă  nici  unui  în­
             între  scrisorile  publicate  prin  reviste,  merită  să  fie   cepător.
            cetite  şi  acelea  scrise  de  W.  şi  de  soţia  sa  prietinului
            lor din Lipsea, Apel. (Se ştie că R. W. s’a născut în  Redactoi: OCT. C. TĂSLĂUANU.
   21   22   23   24   25   26   27   28