Page 11 - 1908-08
P. 11
Nrul 8, 1908. LUCEAFĂRUL 179
lubileul Gazetei.
Zilele acestea sa prăznuit in linişte una din tânărul cărturar, Gheorghe B a r i ţ i u cel dintâi
cele mai frumoase şi, mai curate sărbători ale număr al »G a e te i de Tra nsi 1 v a n i a « . Bariţiu
noastre. Cel mai vechiu ziar ro-* a înţeles trebuinţele vremii lui.
mân esc şi-a serbat iubileul de 70 de Făcând începutul cu « F o a i a
ani. Noi, cari ne-am smuls in pripă l i t e r a r ă » numită mai târziu
din dibuirile dureroase ale unui «Foaia pentru minte, inimă şi lite
trecut de istovirea tuturor forţelor, ratură» după două luni câştigând
avem totuş titlul frumos de mân cu multă trudă »slobozenia celor
drie, că dintre neamurile acestei mai mari« harnicul învăţat a iz
ţări putem arăta cel mai vechiu butit să înfiripe «Gazeta». Din
organ de publicitate. Şi e mare cuvintele evanghelice cu cari a
importanţa acestui fapt. Oricine început acest condei viguros
îşi poate da seama cât de grea, lupta nouă a tiparului se pot des
cât de spinoasă e calea ziaristicei luşi preocupările inalte şi ten
noastre. Vedem cu toţii cum în dinţele acestui suflet frumos:...
zilele noastre, după o muncă de « L ă ţ i r e a ş t i i n ţ e l o r ş„i a
lilieorghe Hariţiu.
jumătate de secol, după răspândirea cunoştinţelor, î m p ă r t ă ş i r e a
unui interes mai viu cultural, cât de greu se des i d e i l o r l a t o a t e p l a s e l e d e o a m e n i !
făşură viaţa ziaristicei. Cât de ingrată e meseria s t r i g ă a s t ă z i t o a t e n a ţ i i l e , t o a t e s t ă
bietului gaze p â n i r i l e cele
tar şi, în î n ţ e l e p t e ş i
schimb, ce p ă r i n t e ş t i ;
factor hotări- m i j I o a c e l e
tor e în viaţa l a a c e s t e a
publică un or s u n t c ă r ţ i 1 e ,
gan de publi l i t e r a t u r a ,
citate. Ne pu s c r i e r i l e
tem închipui periodice
rostul unei ga l ă ţ i t e ş i p r o -
zete înainte cu p o v e d u i t e
şapte decenii. l a t o ţ i . N o u ă
Cărturarii n- a c e s t e a n e
cestui neam ii 1 i p s i â ; i a t ă
puteai numără c ă n i s ’ a u
pe degete, iar d a t a t u n c i ,
lândurile bie c â n d c e l e
ţilor iobagi chi- l a l t e n a ţ i i
, . , r nuiţi se fră- c u n o i î m
Iacob Mnreşianu. Aurel Alureşiami.
mântau de du p r e u n ă l o
rerile traiului zilnic feriţi de orice creştere cul c u i t o a r e , î n c ă a u a j u n s s ă c u n o a s c ă
turală. Preoţii noştri erau singura tagmă îm- c u m c ă l u m i n a r e a ş i desvălirea i d e i l o r
prietinită cu cartea, ei sloveneau cărţile biseri u n u i p o p o r , c u m e s t e a l n o s t r u , p o a t e
ceşti şi se îndeletniceau arare cu «meşteşugul s ă - l p u i e î n s t a r e a c o n t r i b u i f i z i c e ş t e
slovei», înfăţişând toate greşurile cinstite ale ş i m o r a l i c e ş t e l a f e r i c i r e a p a t r i e i ,
începutului... în aceste zile de frământare, când î n t r ’ a c ă r u i a s â n n e - a m n ă s c u t ş i n e
la şcoala din Blaj abia se lămureau zorii unor zile h r ă n i m * . . . In acest semn s'a pornit aposto
mai bune, la „anul 1838 — 15 Martie, a scos latul celui dintâi redactor al Gazetei...