Page 12 - 1908-08

180 LUCEAFĂRUL Nrul 8, 1908.
Alături de puternica activitate pe terenul dis­ «Eu aş petrece într’o ţeară de fantasii,
Unde-amiroasă flori romantice mi de mii;
cuţiilor politice i-a urinat şi cu îndrumările de
Unde ’nfloresc istorii şi novele de dor,
ordin cultural. In »Foaia pentru minte* se pu­ Unde joacă feţe trandafiri de amor
blicau bucăţi literare izvorîte din truda cărtu­ Unde se plimbă visuri dulci în sus şi ’n jos,
Unde peţitorul este îngrijat şi doios.
rarilor acelor vremi cu gândul bun şi uneori
în scurt eu aş ceti istorii şi novele,
chiar cu oarecare agerime a condeiului. Nu Care ne spun de căsătorii fără jale»...
peste mult s’a început şi colaborarea lui An­ «Un patriot» cere ca foaia «să nu fie un loc de repaus
d r e i u M u r e ş a n , al cărui glas de tulnic pentru cei bolnavi de minte, ci un magazin de idei sănătoase».
«Un negustor şi econom» scrie: «eu voiu să auz
turna în versuri puternice nădejdile vremii. de an mănos şi sterp, de secetă, roada bumbacului şi a
Socotim de interes a înfăţişa câteva crâmpeie urezului ... foaia D-V. ar ti să o hotăreşti numai pentru
din începutul depărtat al acestor năzuinţe li­ folosul nostru. învăţaţii cetesc destule cărţi în limbi străine».
Iar de încheiere urmează îndoiala, exprimată prin pre­
terare. Dl Dr. I. L u p a ş în broşura: *Un ca­ tinsa scrisoare a «unui bătrân« sceptic, care se terne, că
p i t o l d i n I s t o r i a z i a r i s t i c e i româneşti- redactorul se va băga în cheltuieli zadarnice şi termină
a r d e l e n e « prezintă în următoarele o icoană exclamând: «Unde o s’o mai scoată şi Bucureştenii ăia,
care vă băgarâ fumuri nouă în cap»!
a încercărilor literare cu cari a început «Foaia Bariţiu, cercând a da un program pentru foaie, pro­
literară* a lui Bariţiu: mite, qă va ţinea seamă de pofta abonaţilor. «însă sco­
posul cel de căpetenie nud vom pierde din ochi; cele ce
»Foile trebuiau scrise într’adevăr «pentru multe plase sunt Românilor de neapărată trebuinţă vor precumpăni
de oameni*. Pentru a putea cunoaşte, cât de diferite erau pe cele folositoare sau numai desfătătoare».. .
aşteptările unora şi altora, sunt interesante scrisorile pu­
blicate de Bariţiu în primii doi numeri ai «Foi i literare» Câte schimbări nu s’au perindat dela aceste
şi desprecari el spune, că ar fi sosit la redacţie din public. timpuri până în zilele noastre!
(Totuş credem a un greşi bănuindu-le izvorîte din chiar în curs de 70 de ani »Gazeta Transilvaniei*
peana lui Bariţiu, cel puţin unele din ele) trecută cu vremea sub conducerea lui l a c o b
«Scrisoarea unui bărbat serios» cere: «Dă-ne
nouă d-ta (dle Redactor) po cea mai plină de învăţătură M u r eşi a n u şi a actualului director Dr. A u r e l
din toate povestirile, Istoria, fără nici o podoabă sau S l u r e ş i a n u a îmbrăţişat toate problemele vieţii
modă, singur adevărul cel istoricesc simplu şi frumos să noastre publice. Alături de discuţiile cari tratau
o înfruin8eţeze; adă-ne descrieri de vieţile bărbaţilor celor
mari, din veacurile vechi, precum şi cele mai de apoi;.... chestiunile de politică militantă, acest organ a
noi tocmai acum avem trebuinţă de pilde, de care minu- urmat mai departe programul începutului cul­
nându-ne să le şi urmăm; — cruţă rogu-te gustul duhului tivând şi partea literară, chiar după încetarea
nostru, nu ne face greaţă cu zaharicale romantice, dă-ne
o hrană mai sănătoasă şi mai îinputeritoare»! «Foii pentru minte*.
«Un umorist» ar dori vioiciune şi lucruri înveseli­ Colecţia celor şaptezeci de volume cuprinde
toare «pentru lucruri ştienţifice să îngrijească sistematicii istoria tuturor frământărilor cari au sbuciumat
şi profesorii, iar de supărări şi neplăceri să îngrijească
soartea; ei să i se scurgă ochii»... poporul nostru în cea mai importantă epocă.
>0 doamnă boerească» cere litere latineşti, «cari Dela paginile înegrite cu tiparul greoiu al slo­
ar sta mai bine pe toaleta noastră«. velor chirilice şi până în zilele noastre « G a ­
în «scrisoarea unui cuprins de iubirea lite­ z e t a T r a n s i l v a n i e i * înfăţişează povestea
raturii» se zice: «Foile D-V. să slujească de mijloci­
toare între deosebitele dialecturi, să păzească toţi paşii, neamului românesc, accentuează aspiraţiile acestui
ce să fac în literatura românească». popor asuprit şi luptă cu cinste pentru credin­
«Scrisoarea unui duh frumos» cere «soneturi, ţele unor oameni cu sufletul curat.
ode, versuri galante, traduceri sănătoase, înştiinţări şi Pentru această muncă de idealism, pentru
critici asupra productelor poetice străine».
«Scrisoarea unei demoasele sau coconiţe» truda şi stăruinţa îndelungată va fi pomenit
cuprinde următoarea dorinţă aşternută în versuri demne totdeauna în istoria noastră culturală acest
de cuprinsul şi de autricea lor: vrednic organ de publicitate.