Page 19 - 1908-08

Nrul 8, 1908. LUCEAFĂRUL 187
Rău e de inima mea de insecte, de »gâze«. Istorioare de toată drăgălăşia: Baba
De când ştiu ce-i dragostea, — Chiva povesteşte copiilor cum iubea ea, de mică, gâzele;
A crescut un pom în ea... cum i-a dat Dumnezeu darul să se prefacă în gâză ori­
Pom ce are ’n loc de foi când va voi şi cum a putut astfel să le ’nveţe limba şi
Numai chinuri şi nevoi, obiceiurile; cum s’au adunat gâzele să-şi aleagă împărat —
Şi în loc de rămurele apoi o furnică îşi scrie memoriile (amintirile); o fetiţă
Numai dor şi cumpeni grele adoarme şi visează că gâzele o aleg de zână şi că, dupăce,
Şi rodeşte numai jele ... printr’un inel fermecat, s’a prefăcut şi ea îritr’uu gândăcel
Iar de mare ce-a crescut, mic-mic, porneşte să-şi cerceteze împărăţia, călare pe un
Locu ’n juru-i s’a bătut, cărăbuş...; însfârşit un şcolar cam leneş, în loc să meargă
Că se ’ntinde şi se-apleacă la şcoală, pleacă cu un tovarăş în pădure, să caute un
Nici o rază să nu treacă, leac de lene şi zăpăceală. Adoarme într'un bordeiu
Nici o floare să nu crească, — de cărbunari şi visează... visează lucruri frumoase şi
Singur el să stăpânească . .. minunate, dar şi multe urâciuni şi grozăvii. Din visul,
Meritul cel mai mare însă al acestui mănunchiu de pe care îl povesteşte şi tovarăşului, trag amândoi învă­
traduceri e acela, că el e rezultatul unei spicuiri, unei ţături bune şi se lasă de lene şi de prostii De încheiere
selecţiuni săvârşită cu gust. D-na Farago, având o oâteva legende populare, bine alese din colecţia părintelui
serioasă cultură şi pregătire literară şi fiind mai ales o S. FI. Marian, scrise într’o limbă curată şi frumoasă şi
bună cunoscătoare a literaturii noastre româneşti, d-sa pe ’nţelesnl oricărui copil. Zic pe înţelesul oricărui copil,
n’a tradus in limba noastră decât poezii intr’ales, poezii fiindcă în povestirile dela început întâlneşti adeseori cu­
de o frumseţe reală şi curată, poeziile acelea care se po­ vinte şi fraze pe cari un copil, neştiind franţuzeşte, nu
trivesc cu spiritul literaturii noastre de azi, poezii prin le va putea pricepe. De pildă: «roturier din plebe», «inac­
urmare care nu aduc o notă discordantă în armonia cu­ cesibilă», «supremă artă a turnurei, a alurelor, produs al
rată şi sănătoasă a poeziei noastre şi aceasta în ciuda ace­ unei ireproşabile distincţiuni». Acestea, nu e vorbă, le
lora, cari nu văd in poezia franceză decât partea ei bolnavă. spune un gândac cu monoclu, care face pe grozavul şi fur­
Avem prin urmare în acest volum de traduceri al nica zice: «Vorbeşte păsăreşte flaimucul...», totuşi e prea
d-nei Elena Farago, o minunată contribuţie la literatura păsăreşte pentru copii cari n’au idee de franţuzească.
noastră poetică, şi suntem convinşi, că el va sluji şi de Vor mai suprinde pe copii şi cuvinte ca: «efemere», «rezon»,
povaţă rodnică acelora cari ar dori să urmeze exemplului »dame«, «derangezi», «politicos» din gura babi Cliivi. De ase­
dat de iscusita traducătoare. G. Ş. Făgeţel. menea nu e prea româneşte zis: «urmăriam du-te ’ncolo
şi vino ’ncoace (va-et-vient) a furnicei neobosite».
Sub titlul »Gâxe« de Nestor Urechia, a apărut primul
...«Adjectivul cu care cad totdeauna la ’nvoială» (tomber
volum din Biblioteca Tinerimei (edit. Socec. Bucureşti,
1908; pp 191; preţul: Lei 2.50.) Azi când lipsa literaturei d’accord) «înainte ca vântul să răvăşască...«, «sub grindina
pentru copii şi tinerime e atât de simţită, acest volum de glume« etc... Dar aceste scăderi se pot îndreptă uşor
e cât se poate de bine venit. Se prezintă frumos şi va şi sunt disparente faţă de calităţile mari ale volumului
face bucuria multor copii. Autorul a găsit un mijloc ♦Gâze», căruia, ar fi de dorit, să-i urmeze altele şi altele,
uşor de a împrieteni copiii cu zoologia şi botanica. In tot mai bune şi mai multe şi ... ceva mai ieftine.
volumul de faţă e vorba de flori şi insecte, mai ales A. O. M.

C r o n i c a .
Românii la Roma. — La 22 Martie trecut Gheorghe de violinist al lui Enescu. Dimpotrivă pe Enescu ca di-
Enescu a dat un concert în amfiteatrul Corea al Acade­ rigent publicul l-a aplaudat aproape cu acelaş entuziasm
miei de muzică S. Cecilia. El a apărut atât ca violinist cât ca şi pentru execuţiile proprii din vioară, (în special a
şi ca diriginte de orchestră şi compozitor. Programul, cu plăcut interpretarea lui Debussy), pe când presa s’au ex­
totul personal, a fost foarte variat dar şi foarte lung, primat foarte rece asupra calităţilor lui în această di­
ceeace a produs oarecare enervare în public spre sfârşit. recţie. Cât priveşte în fine compoziţiile pe motive româ­
Enescu a condus uvertura Euryanthe de Weber, pre­ neşti ale lui Enescu, atât publicul cât şi presa s’au ex­
ludiul laL’Apres-midi d’un faune de Debussy şi primat, fie în parte — publicul — fie în total — fără
două «rapsodii româneşti» ale sale — pentru orchestră. restricţii — presa — împotriva lor. Ca impresie generală
Acompaniat do orchestră — condusă de diligentul Alex. însă, în special în publicul ascultător, concertul a avut
Bustini — a executat din vioară concertul în re major de un succes deosebit, şi faptul că printre cele două mii şi
Mozart, romanţa în sol de Beethoven şi La Campanella mai bine de ascultători cel puţin jumătate erau streini,
de Poganini. — Atât în publicul ascultător cât şi apoi în de toate naţiunile, e din punctul de vedere patriotic încă
presă aplauzele au fost unanime în ce priveşte talentul o cauză de adâncă mulţămire sufletească.