Page 20 - 1908-08

188 LUCEAFĂRUL Nrul 8, 1908.
— La expoziţia internaţională de Arte Frumoase din fesorii liceelor noastre, acum însă, dupăce la Braşov, Brad
Roma, din anul acesta a fost admis cu un «studiu după şi Beiuş s’au primit întregirile date de stat, iar la Nă-
natură* şi un tânăr sculptor lomăn din Craiova, care saud s’au îngrijit fondurile să acopere această conside­
de cinci ani studiază in Italia, graţie şi ajutorului câtorva rabilă diferenţă, a rămas singur Blajul să-şi retribuiască
oameni cu tragere de inimă pentru artă din oraşul său, profesorimea cu un salar, care se deosebeşte de cel al
dar mai ales graţie stăruinţei sale deosebite, mai tari colegilor dela alto institute similare cu 30—90%...
decât orice lipsuri materiale, cari nu o singură data l-au In orice caz, faţă de avantagiilo profesorimii dela stat,
cercetat cu neplăcuta-ie vizită. Pentru facerea mai cu­ ai noştri sunt neasâmănat mai rău situaţi, fie spusă aceasta
noscută a activităţii Ului O. Cireşeseu so dau în numărul spre mai mai ea glorie a patronilor şi susţinătorilor şcoa-
acesta, în afară de lucrarea expusă la Roma, încă trei lelor noastre .. .
reproduceri după lucrări de ale sale şi anume un bust In schimb, elevilor li se fac toate înlesnirile cu pu­
al lui Eliade, un «studiu după natură» — un cap de copil tinţa. Li se iartă şi bagatelul de didactru, li se dau «ţipai»,
— şi un alt «studiu» mare — un atlet —, ultima lucrare, stipendii, prânz gratuit la «masa studenţilor», «fiertură»
pe care a dus-o acum în ţară ca s’o expuie. V. P. la seminar etc.
* Cutropitâ de atâtea faceri de bine, tinerimea noastră (care,
Greve studenţeşti. Trăim vremuri grele, când chiar fie spus in parantez. se inghesueşte la şcoală fie că are ta­
elevii gimnaziali se pun in grevă, elevii dela şcoalele lent, fie că nu are!) îşi închipuie dela o vreme, că ei
noastre, bineînţeles, cari mâne-poimâoe vor fi tovarăşii sunt necesari aici, ca şcoala să poată dăinui; îşi închi­
noştri dc muncă: viitorul de aur al naţiei. La cele patru puie că ei sunt de lipsă mai întâi ca şcoala să poată
gimnazii câte biată avem, cronicarul conştienţios a putut trăi, că dâsealimea cea atât de slab retribuită e un fel
remarcă, în interval de un au abia, nu mai puţin ca 4 de trântor, care trăieşte numai din bunăvoinţa tinerimii
(zis patru) greve. Gimnaziul şi greva; un record destul marinimoase, cari se îndură prea graţios a-şi urmă clasele
de frumuşel acesta! Ar li să căutăm motivele. La un în un anume liceu.
gimnaziu un profesor a pălmuit pe un elev, in ora de lata unde ajungem cu bunăvoinţa mioapa do a creşte
gimnastică, pentrucă acesta prea eră din cale afară nesubor- cât mai mulţi tineri, de a-i ajutoră pe dreptul sau pe
donat; la celalalt băieţii n’au mai putut suportă «brutali­ nedreptul ca să-şi isprăvească şcoala.
tatea» şi «tiranismuU cutărui profesor; la al treilea tine­ Proletariatul nostru intelectual, care este deja, e martor,
rimea nu s’a putut împăca cu gândul, că un profesor şi intr’un deceniu o să ajungem la constatări dureroase.
zelos le-a ţinut în loc de 2 ore dc elină, trei; la al pa- Voinicoasa tinerime s’ar purtă de bună seamă neasă-
trălea... băieţii nici nu-şi pot da bine seamă care a fost mânat mai umilit într’o şcoală străină, şi va sta smirnă,
pricina grevei, dar s’au pus în grevă determinaţi de un fără a clipi măcar din ochi, când îşi va face armata, şi
motiv imaginar, au lipsit o dupâ-arciază dela ş oală şi un căprar de ţigan îi va înjură in modul cel mai or­
apoi s’au reîntors iarăş, frumuşel, ruşinaţi de copilăria dinar ...
săvârşită. Atunci îşi vor aduce aminte de îndelunga răbdare a
O convingere nenorocită stăpâneşte cercurile studen- foştilor dascăli dela şcoalele româneşti, de aceşti i 1 o ţ i
ţirnii secundare. Ei cred, că dacă o clasă lipseşte câteva ai culturii naţionale, a cărora rabdare va trebui
zile dela şcoală, urmează cu siguranţă închiderea gimna­ să aibă un hotar oarecare, câdva... Un dascăl.
ziului, dacă corpul profesoral nu va cedă şi nu va îm­
plini până într’una cerurile tinerimii revoltate. De unde Sărbătoare muzicală în Sibiiu. «Reuniunea română de
şi-au scos această convingere nenorocită? Pentru co nu ar muzică din Sibiiu» a luat încă la sfârşitul anului trecut,
puteâ există un gimnaziu şi cu 7 clase, atunci, când ti­ 1907, hotărîrea de a prăznui amintirea compozitorului
nerii din propria lor hotărî re au renunţat la favorul român Ciprian Porumbescu, dela moartea căruia se îm­
de a urmă cutare clasă? Favor, zic, şi subliniez cuvântul, plinesc, în 6 Iunie 1908, tocmai 25 ani. S’a proiectat pentru
căci nimeni ' intre profesorii noştri n’a colindat încă pe această serbare o reprezentaţie în ziua a doua de Rusalii
la casele oamenilor, rugându-i să-şi înscrie băieţii la în teatrul orăşenesc din loc.
gimnaziu; nimeni nu i-a pus la cale să se ghiontească şi 1. Reprezentaţia va constă din 2 puncte.
să ia cu asalt cancelaria, când cu înscrierile dela înce­ a) »Craiu nota, operetă de C. Porumbescu. in scopul
putul anului. Nimeni! Au venit ei, din toate colţurile acesta «Societatea fondului de teatru român» a avut bună­
ţerii, s’au înghesuit, s’au luptat aproape pentru a-şi voinţa a pune la dispoziţia Reuniunii piesa «Craiu nou»,
puteâ asigură un loc — şi n’a fost an, ca să nu văd cumpărată dela sora compozitorului. Studiarea piesei este
zeci şi zeci de studenţi depârtându-se desnădăjduiţi, pă­ aproape terminată; iară soliştii — aleşi din şirul mem­
rinţi cu lacrimile în ochi, fiindcă, după o întârziere de brilor — îşi învaţă cu hărnicie rolurile.
un sfert de ceas, n’au mai avut norocul să-şi poată în­ b) Reuniunea sibiiană va surprinde de astâdată pu­
scrie odrasla la vre-o şcoală de a noastră. blicul şi cu o nouă piesă originală, anume cu opereta
Mai mult încă; didactrul ce se plăteşte la şcoalele în un act, întitulată «La şexătoare*, textul de * * *, iar
noastre este un bagatel. Cutez să afirm, că nicăiri nu se muzica de cunoscutul folclorist muzical Dr. Tiberiu Brc-
plăteşte un didactru aşa de minimal, ca la liceul din diceanu. Această premieră este, precum o numesc au­
Blaj, de pildă. Aş mai puteâ adăugă, că nicăiri nu sunt torii, «o icoană din popor*; şi, dupăcum suntem infor­
mai prost restribuiţi profesorii ca la acelaş liceu... Până maţi, ea zugrăveşte obiceiuri, snoave de pe la şezători.
mai anii trecuţi se puteâ spune acelaş lucru despre toţi pro­ Acţiunea se învârte în jurul unei dragosti învrăjbite. Mu­