Page 21 - 1908-08

Nrul 8, 1908. LUCEAFĂRUL 189
zică e compusă din motive curat poporale româneşti. Sunt publică un articol »Politica băncilor noastre«, în care se
mai multe coruri şi 3 pârtii de solo (sopran, tenor, bariton.) ocupă de trecutul apropiat al vieţii noastre economice,
Scena se petrece în Sălişte. între alte multe adevăruri spune şi următoarele: 'Băncile
2. Daca Reuniunea va avea timp disponibil pentru stu- au dat ţăranului numai credit, dar nu i-au dat educaţia
diare, va aranjâ, a doua zi de Rusalii, după parastasul din economică». Cine eră să i-o dee, când nici conducătorii
biserica catedrală, şi un matinie cu cântări, compoziţii băncilor nu o aveau şi n'o au nici azi în majoritatea
de ale lui Porumbescu, cu o conferinţă asupra vieţii şi lor? — întrebăm noi.
activităţii sale. Apoi:
Serbătoarea e aşteptată de publicul românesc cu mult »A răspândi cultura în popor însemnează
interes. * a-i ridică starea materială. Fără bază materială,
*
orice încercare de luminare şi înaintare rămâne stearpă».
Reviste şi ziare. în Budapesta a apărut o nouă revistă Va se zică un nou Marxist, un nou socialist!?
»Familia Română* care va înlocui, precum se pare, «Fa­ Ne-ar plăcea mult dacă dl Dr. U. T. Mihaiu ar încercă
milia» fericitului losif Vulcan. Câteva bucăţi literare bune. să facă psichologia celor cari conduc astăzi băncile şi pe
O frumoasă povestire a dlui Slavici despre prinţul Carol. urmă să ne indice cum îşi închipuie activitatea băncilor
în ce pliveşte moda, pentru majoritatea publicului nostru ca o «practică gospodărească». Prin tovărăşii? Dar înfiin­
cetitor, nu sunt potrivite modelele de toalete de bal prea ţarea tovărăşiilor nu înseamnă oare moartea celor mai
elegante şi prea cu şic — de prin reviste din Paris multe bănci de astăzi? T.
şi Londra, — nici îndemnul de a-şi comandă costume * Sănătatea*, foaie pentru igienă şi medicină populară,
la unul din cei mai de frunte croitori din Budapesta, redactată de Dr. G. Baiulescu. Braşov. Abonamentul pentru
în împrejurările dela noi e mai bine să îndemnăm damele Austro-Ungaria 5 cor. pe an, pentru România Lei 6.50.
şi d-rele la seriozitate şi cumpănire şi nădăjduim că Dela jumătatea lui Februarie a. c. a început să apară
•Familia Română» va ajunge cu timpul la convingerea la Braşov de douăori pe lună sub titlul de mai sus o
Că nu modele elegante mai mult sau mai puţin extrava­ revistă pentru lăţirea cunoştinţelor medicale. E unica re­
gante (vezi fig. 3 Nr. 2—3) nici toalete comandate la vistă de felul acesta la noi Românii din monarhie şi credem
Budapesta nu sunt pentru noi. Nu, căci acestea precum că umple un gol în publicistica noastră.
îmi spunea un preot, ne ’mbolnâvesc fetele şi nevestele Dl Dr. G. Baiulescu şi-a făcut de mult intrarea in lite­
şi stârnesc în ele dorul de lux şi grandomania. Tot acel ratura medicală printr’o lucrare despre metoadele fizice
preot — al cărui nume nu-1 scriem de teamă să nti-i de vindecare, lăudată şi de Academia Română. Numerile
prieinuim supărare în căsnicie — zicea: »Eu unul, apărute până acuma din revista »Sănătatea« ne dove­
drept să vă spun. am trimis nrul degrabă înapoi, pân’ a desc că d-sa are o cultură medicală temeinică şi că e în
nu-1 fi văzut nevastă-mea şi fetele». Nici «limbajul mă­ curent cu cele mai noi cercetări. Revista dă tot felul de
nuşilor» nu e la locul său. Sfaturi practice, pentru gos­ îndrumări cetitorilor, din care numai foloase pot trage.
podărie, reţete de bucate, de conserve etc... sfaturi de A. D.
*
higienă şi medicină practică, îngrijirea copiilor, noţiuni
de mode şi reproduceri de costume bine tăiate, dar nu „Tinerimea artistică". Zilele trecute s’a inaugurat la
luxoase; tipare de rufe şi vestminte pentru dame şi copii Ateneul din Bucareşti noua expoziţie de pictură şi sculp­
precum şi sfaturi cum şi le-ar puteă croi şi lucră sin­ tură a societăţii «Tinerimea artistică«. Expoziţia bogată în-
gură orice bună gospodină, — cam aşa ceva cred e’ar fi făţişază operele mai recente ale celor mai distinşi artişti
mai potrivit pentru noi, pentru majoritatea publicului şi din generaţia tânără şi a fost deschisă în faţa unei nu-
împrejurările noastre. mâroase asistente şi în prezenţa A. Salo Principesa Maria,
în ultimul moment primim Nrul 6 al revistei «Familia înalta protectoare a acestei societăţi.
Română». Acest Nr. se prezintă foarte bine cu o novelă începem în acest număr reproducerea unor fotografii
de Ioan Slavici şi cu un excelent portret al apreciatului după operele din expoziţie, despre care vom da într’un
novelist. L. O. număr viitor o amănunţită dare de seamă.
»Junimea Literară« din Cernăuţi, închină nrul din Febr. *
pictorului Eugen Maximovici. Nrul festiv conţine biografia
Academia Română. S’a început noua sesiune a Aca­
pictorului; o scrisoare a dlui Sextil Puşcariu; un articol
despre cel dintâi pictor bucovine m, Epaminonda Bucevski, demiei. Acum se fac alegerile noilor membri între cari,
decedat în 1901, ş. a. Frumoase şi număroase ilustraţinni, dupăcum suntem informaţi, va fi ales membru ordinar în
reproduceri după tablourile pictorului Maximovici. secţia literară dl Andrei Bârseanu, merituosul pro­
» Gaxeta de Dumineca* ocupându-se de articolul »Două fesor din Braşov şi vicepreşedinte al «Asociaţiunii».
culturi», constată şi ea înstrăinarea «domnilor» de pătura *
ţărănească şi încheie: Ştiri. Adunarea generală a «Asociaţiunii pentru literatura
•La noi, Românii, numai o singură cultură există, una română şi cultura poporului român» se va ţinea în Şimleul-
nevinovată, sinceră, simplă, dar adevărată şi neperitoare : Silvaniei la 9 August n Despărţământul Şimleu face cele
cultura poporului«. mai mari pregătiri, ca adunarea să aibă deplin succes.
De aici ar urmă că »domnii« noştri n’au cultura lor Se vor ţinea conferinţe, se va juca teatru de trupa dlui
proprie. Zaharie Bârsanu şi se va face o excursiune la mormântul
în »Revista Economică« (Nr. 12) dl Dr. U. T. Mihaiu lui Bărnuţiu. La vară se împlinesc 100 de ani dela