Page 22 - 1908-08

190 LUCEAFĂRUL Nrnl 8, 1908.
naşterea acestui mare bărbat al neamului nostru. îl vom putea pune chiar o taxă specială pentru acest supliment 1
sărbători şi noi. Prin asta ar cădea sprijinul «Magyar Divat* şi «Divat
* Revista ungurească »Magyar Jogâ«z-Ujsâg« (Nr. 5/1908) Szalon* din partea damelor române. Contra procurării
se ocupă de pravila de legi a lui Vasile Lupu din 1646, foilor de moda nemţeşti, franceze, de până aci, nu am
numind vechiul drept penal al Moldovei fără păreche în escepţie. Ce ziceţi?*
Europa. «Acest drept — în unele părţi. — zice numita Nu e tocmai uşor de dat uu răspuns. înainte de toate
revistă, arată o caldă iubire de oameni şi de echitate, trebue să distingem între modă şi modă. Doamnele noastre
atunci când în cele mai multe state ale Europei tortura desigur simt nevoia unei îndrumări de a se îmbrăcă
şi barbaria săvârşii cele mai sălbatice orgii în împărăţia frumos, cu gust, igienic, simplu şi mai ales ieftin. O
dreptului penal, linele dispoziţii s’ar nimeri chiar şi în astfel de modă e necesară şi va fi necesară totdeauna.
câteva coduri penale din zilele noastre*. Există însă şi altfel de modă, aceea care propagă luxul
Reproduce câteva părţi interesante din pravilă. şi îmbrăcăminţile fără gust, scumpo, nesănătoase, numai
* în nr. 3 din «Convorbiri literare* dl Aurel C. Popo- fiindcă cutărei actriţe de pe scenele Parisului i-a plăcut
vioi, într’un articol întitulat «Demagogie criminală*, se să se împopoţoneze, ca să placă publicului mai mult.
ocupă în termini violenţi cu «Două culturi*. Acest soiu de modă e de condamnat şi nu e de noi Ro­
Răspunsul la acest articol va apărea în altă parte, mânii. Moda aceasta e încurajată numai de plutooraţie
trebuind să trateze şi chestiuni politice. Atunci se va şi aristocraţie, cari îşi pot permite estravaganţele luxului,
dovedi cum dl Popovici a interpretat greşit nu numai in­ fiindcă n’au altă treabă. Burghezia năroadă să ia de
tenţiile autorului, ci însuş articolul. regulă după apucăturile bogaţilor, imitându-i din răs­
* Sâmbătă 22 Martie a. c. a avut loc în Câmpina, un puteri, crezând că într’asta stă cultura şi civilizaţia.
Mare Concert dat de societatea (orală «Gavril Muzi- Oamenii din clasa mijlocie îşi închipue că înşeală lumea,
cescu* din acel oraş. Corul dirigiat de dl Gheorghe făcând-o să-i socotească mai mult decât sunt. în realitate
Strat, a executat bine marele concert religios «La Râul se ’nşală numai pe ei înşişi. Un om cu adevărat cult,
Vavilonului* precum şi bucăţii 1 * poporale «Morarul*, »Brâul«, care trăieşte o viaţă sufletească internă, nu judecă pe oa­
«Lumea mea«, «Lugojana*, «Răsunetul Ardealului* şi altele, meni după forma externă nici nu se ia după maimuţăria
ale compozitorilor Muzicescu, Kiriac, Vidu şi alţii. S’a modei luxoase. Noi Românii ardeleni, în special, cari suntem
declamat, monoloage şi s’a jucat eomedia-faisă a lui V. un popor de ţărani, ar trebui să dispreţuim pe oamenii
A. Urechia «Dantul Mortului*, care a fost primită cu seci cari caută să se deosebească de ceilalţi numai prin
multe aplauze. La 27 Aprilie a. c. aceeaş societate corală, haine. Astea sunt părerile noastre despre modă. Credem
va da un concert în Azuga. C. N. M. chiar că doamnele noastre de mai de mult, cari nu ştiau
* Din Bihor iarăş veşti întristătoare. In comunele atâtea «fasoane* — erau mame mai bune şi mai folosi­
Vaşcău şi Beiuş ţăranii mor de foame... îşi vând toare neamului, decât unele cucoane din zilele noastre cari
rodul din toamna viitoare la speculanţi, cari le dau secară nu pot trăi decât cu jurnal de modă la casă.
proastă, îmbolnăvindu-i. Zac mulţi de pelagră. Câtă jale şi I. B. «Ciocârlia* nu-şi tremură tocmai ca o harfă de
câtă mizerie... în cea mai bogată dieceză românească. argint cântarea. Aşa ca o harfă de lemn, da. Mai tri­
Toţi cari cred şi propovăduiesc învăţăturile lui Isus, cari mite; se pare că ai inspiraţii poetice. Numai să nu-ţi în­
să închină celei mai frumoase religii a iubirii şi a chipui că eşti nefericit acolo îa satul d-tale, să nu-ţi în­
sărăciei, nu simt o revoltă sufletească când cetesc sau chipui că dacă n’ai fi învăţător ai putea să scrii poezii
aud asemenea veşti?! mai bune şi prin urmare ai fi mai folositor neamului
*A apărut «Lugojana* pentru o voce şi pian de Ion Când te «apasă povara singurătăţii*, adună pe săteni în
V i d u. Preţul cor. 1.50. jurul D-tale, câţi găseşti, ceteşte-le cărţi bune şi învaţă
să le cunoşti sufletul, care e cel mai bogat izvor de in­
spiraţii poetice. Mai trimete-ne.
Poşta Redacţiei.
Domnul profesor Ilie Minea din Caransebeş e rugat
şi pe această cale să înapoieze redacţiei noastre volumele Poşta administraţiei.
«A szorenyi Bânsâg tortenete* de Pestv Frigyes, Rugăm cu insistenţă pe mult onor. noştri abonaţi să
cari i s’au dat împrumut in 1905 ca să poată scrie bineroiască a achită abonamentele atât pe 1008 cât şi
darea de seamă despre «Istoria Românilor bănăţeni« de restanţele şi mulţumim de mai nainte celor cari ne cor
Dr. G. Popovici. Tot atunci i s’a dat şi un avans de K 10 — scuti de a mai scrie provocările obişnuite.
pentru numita dare de seamă, pe care a început-o fără Const. Şesan. Volumele ce ni le cereţi nu le avem şi
să o termine Pentru începutul dării de seamă poate deci nu vi le putem procură. Pentru suma de cor. 2.35 ce
reţineâ exemplarul din «Istoria Românilor bănăţeni*, iar mai aveţi la noi, vă putem trimite ceva din editura noastră,
cu suma de K 10'— îl rugăm să se facă membru ordinar sau trecem suma la abon. pe 1909.
la «Asociaţiune*. Dacă nu va răspunde nici acestei pro­ Const. M. Pentru schimbare de adresă binevoiţi a ne
vocări vom fi siliţi să-l împrocesuăm. trimite taxa de 20 bani pe care trebue s’o plătim, fie
Vasile Hossu, preot, O. Fodorhaza. Ne scrieţi: «Ar pentru tipar, fie pentru scrisul adresei.
fi de necesitate extremă adausul (ori măcar suplimentul
de 2—3 foi) a câtorva notite de modă la revistă. S'ar Redactor: OCT. C. TĂSLĂUANU.