Page 18 - 1908-09-10

210 LUCEAFĂRUL Nnil 9-10, 1908.

acestea există, compensaţia e destulă. Evo­ prinde opere de primul rang, e drept; dar ori­
luţia e ca şi în literatură. După Alexandri şi cine va admite, că sunt între ele încercări
Eininescu a urmat o pleiadă de talente, cari, cinstite, serioase şi uneori chiar remarcabile.
dacă nu au înlocuit şi nu puteau înlocui pe Dar să lăsăm ochii noştri singuri să judece
aceşti corifei, dar au întregit, au lărgit opera cuprinsul sălilor, aşa întâmplător şi fără nici un
lor, adaugându-i laturi cu totul necunoscute gând de clasificare.
până la ei. Căci acesta e rolul urmaşilor: nu *
înlocuirea sau repetarea trecutului, ci sporirea, Principesa Maria contribue, ca şi în
îndeplinirea lui; şi în genere desfăşurarea multi­ trecut, cu lucrări de artă aplicată, cu o masă
laterală sau, mai bine zis, omnilaterală a facul­ şi un dulap, amândouă executate in pirogra­
tăţilor producătoare ale unui popor. Şi acest vură. Sunt două noi dovezi de ce poate
rol îl continuă născocişi meş­
acum şi gene­ teşugi mâna
raţia nouă de Ei harnică şi
artişti. Imita­ măiastră J şi
torii direcţi ai mintea-I îndră­
lui Grigorescu, gită de noutate.
din fericire, Sunt forme şi
sunt prea pu­ linii cu stilizări
ţini, şi nici de crini şi mă­
măcar vrednici răcini, cari dau
de pomenit. întregului idea
Din potrivă, de cumpăt şi
dacă înrâurirea soliditate. Masa
lui se resimte se vinde în
pe ici pe colo folosul socie­
în multe pri­ tăţii — o nouă
vinţe, avem manifestare a
însă, în de- interesului şi
obşte, o varie­ dragostei ce
tate de talente, augusta artistă
a căror ne­ poartă »Tine-
atârnare de- rimiiartistice*.
olaltă şi des- Kinion Loghi, Princesă bizantină. Ştefan Po­
voltare de sine pesc u, picto­
şi prin sine, ne conving despre tăria lor şi im­ rul nostru bine cunoscut, stabilit acum în Paris,
pun respect celor mai pretenţioşi în ale artei, ne trimite 13 pânze, cam de aceeaş factură şi va­
înţelegem talentele mai mult sau mai puţin loare, mai toate din domeniul peisajului, în care s’a
formate, şi despre acestea ţinem să vorbim ceva deosebit şi până acum şi pentru care a fost me­
mai pe larg. daliat la expoziţia internaţională din Miinchen.
Un mare neajuns al expoziţiei este localul Năzuinţa sa insă nu-i să ne dea realitatea ne­
nepotrivit scopului pentru care a fost ales. mijlocită ca bunăoară naturalistul Verona şi
Multe din operele expuse ar căpăta altă vază, nici natura de combinaţie coloristică sentimen­
dacă s’ar bucură de o lumină mai priincioasă. tală, ca simbolistul Loghi, şi nici schiţa pitorească
Făgăduiala ministrului de culte ne umple de a peisajului grigorescian, ci un peisaj, care, ce
bucurie, căci nădăjduim că în curând ea se va e drept, are ca bază reală natura, dar natura
preschimbă în faptă şi că deci arta românească exploatată în vederea unui efect exterior. El sti­
va avea locaşul ei vrednic de dânsa. lizează, armonizează datele obiective, dar nu spre
Secerişul artistic din anul acesta nu stă mai a ne dispune şi a ne mişca inima ca Loghi, ci
pe jos faţă de cele din anii trecuţi. El nu cu­ spre a ne cuceri ochii, dându-ne ceva din fiinţa