Page 32 - 1908-09-10

224 LUCEAFĂRUL Nrul 9-10, 1908.

că le veniâ să dea coşurile de brânză d’a Când a sfârşit Ghică Mu şa povestea mai erau
dura pe coastă, să se ducă înainte acasă şi în jurul lui doar vre-o doi oameni şi câţiva
ei să mai rămâie la chef cu Pestriţu şi cu copii. Ceialalţi, cari ştiau întâmplarea, plecaseră,
stăpânu! unul câte unul în treburile lor.
Mihail Lungianu.

Academia română.

Şi in anul acesta, adunarea a fost la planuri de dicţionar şi după atâtea
deschisă prin raportul general al dini deviări şi încercări, iată pe dl Sextil
Sturdza. în care se arată munca ce Puşcariu, profesor universitar la Cer­
s’a desfăşurat în anul trecut. In cu­ năuţi, pe cale de a înfăptui opera
vinte călduroase dl Sturdza a amintit aşteptată. In anul acesta au eşit în-
de moartea ilustrului Haşdeu, apoi a tâiele două fascicole ale dicţionarului
regretaţilor Vulcan şi Ollanescu, foşti dlui Puşcariu şi Academia leagă fru­
membrii zeloşi ai acestei instituţiuni. moase uădejdi de hărnicia şi talentul
A rostit de asemenea cuvinte alese tânărului învăţat. S’au răspândit în
despre pictorul Grigorescu, care pentru toate părţile locuite de Români apeluri
marele său talent şi pentru direcţia pentru abonarea acelui dicţionar. Ar
in care muncea, fusese numit membru fi de dorit ca preoţii şi învăţătorii
onorar al Academiei. N’a fost până ardeleni să nu întârzie a se abona.
acum an, în care Academia să fi pier­ La lucrările Academiei din acest,
dut atâţia membri şi eră foarte natural an dintre ardeleni nu au mai luat parte,
ca acest necrolog al secretarului ge­ decât dnii Atanasie Marienescu şi Cava­
neral să facă o adâncă impresie. lerul Puşcariu. Ceilalţi doi. Episcopul
In acelaş raport s'a accentuat in Popea şi Vicarul Moldovan din Blaj,
deosebi succesul Academiei de a fi diu cauza vârstei şi a ocupaţiilor, de
ajuns în sfârşit la începutul tipărirei mult nu mai pot trece graniţa. Ca
dicţionarului limbei române. E un vis mâine nu vor mai veni nici aceşti doi
pe care Academia îl urmăreşte, aşa căci gârboviţi de ani, munca li se face
zicând, dela înfiinţarea ei. Recunos- mai anevoioasă. Şi iată cum, unul câte
eându-se inutilitatea şi lipsa de fond unul, se duc Academiciana ardeleni.
ştiinţific a operei patrioţilorţentuziaşti Andrein Bârseanu. Au dispărut figurile măreţe de odi­
Laurian şi Maxim, s’au făurit mereu nioară, Cipariu, Bariţiu, Papiu Ilarian,
Hodoş, n’au mai putut fi înlocuiţi
şi, cu cea mai mare dragoste, vechiul
principiu, anume de a alege în locul
unui ardelean pe un alt arielean,
nu se mai poate menţine căci cel
mai mare contingent de oameni în­
văţaţi astăzi tot România îl dă.
Anul acesta însă principiul a mai
putut fi salvat. In locul răposatului
academician ardelean, losif Vulcan,
a fost ales dl Andrei Bârseanu dit.
Braşov. Dl Andrei Bârseanu, cu toate
că nu are un uumâr mare descrieri,
este un bărbat distins al cărui cu­
vânt are greutate în societatea ar­
deleană. Academia a făcut o buuă
alegere.
Celelalte două locuri ale răpo­
saţilor Haşdeu şi Ollanescu, s’au
ocupat de câtră prozatorii Cane şi
Duiliu Zamfireseu. Numirea celui
Duiliu Zamfireseu. dintâi a fost primită cu unanime N. Cane.