Page 42 - 1908-09-10
P. 42

23-1                       LUCEAFĂRUL                Nriil 9-10, 1908.
            pe alta de princesă, adorându-o eu «ochianuB şi scriindu-i   moartea,  dupăce  se  apărase  vitejeşte,  pe  drum  spre  logod­
            versuri — iar la urină »tout s’arrange». Ea îi da o roză   nica sa, împotriva tatălui fetii.
              el nu primeşte. E prea multă einste pentru el — un   Rănit  credo  că  B.  e  logodnica  lui.  Dar  adevărata  lo­
            biet candidat de profesor.        godnică  îl  duce  din  casa  odioasă.  Ei  nu  se  mai  uită.  Lo­
              Ceealaltă  piesă  ».M  a  rgo  t«  e  prea  forţată  în  motivări.   godnica  e  nerecunoştinţa  personificată.  Vanitate,  rea  voinţă,
            Fata  silită  să  ia  pe  altul,  protestează  şi  se  aruncă  în   egoism — tot ce vrei găseşti la ea.
            braţele  advocatului  ei,  care-i  apărase  cauza  împotriva   Acţiunea  e  prea  încurcată,  casă  merite  să  se  insiste  asupra
            unui bogatan, care abuzase de ea.  ei  pe  îndelete.  La  sfârşit  Bersabe  ajunge  pe  eşafod  —  fiindcă
                                              e  fiica  tatălui  ei,  a  marelui  tâlhar.  Şi  iubirea  învinge
              Ceealaltă  piesă  de  care  vreau  să  vorbesc  pe  scurt  e   toate.
            »Die  Kabensteinorin»,  o  dramă  în  4  acte  de  Ernst   Precum  scapă  în  »Der  Haiduek«  dama  dc  curte  pe  Iancu
            von W i 1 d e n b r u e h.        Jianu,  aşa  scapă  aici  tânărul  Welser  pe  osândită  la  moarte,
              Secolul  al  XYI-lea.  Cetăţi  de  nobili  cavaleri.  Hoţi  do   căci  e  un  obiceiu  şi  în  Augsburg,  in  timpul  acesta,  de  a
            codru,  organizaţi  în  bande.  Jefuiri  ziua  în  amiaza  mare   se  agraţiâ  persoanele,  cari  sunt  peţite  în  faţa  morţii.
            Omoruri.  Declamaţii.  Wildenbruek  nu  e  scriitor  do  ultima   Chiote,  bucurie,  tânăra  pâreche  va  plecă  din  Europa  —  va
            speţa.  între  epigonii  marilor  dramaturgi  germani,  s’au   merge în colonii, să ridice prestigiul eomerciului german.
            remarcat,  in  tendinţa  de  a  urmă  firul  dramatic  ţeşut  do   Ura! Ural Ura!
            Schiller,  Grillparzer  şi  de  Friedrieh  Halm,  (autorul  «Fiiului   După  cum  vedeţi,  o  piesă,  la  care  se  poate  suspină
            pădurii»)   doi   scriitori;   Adolf   Wilbrandt   şi   \Vilden-   mult şi plânge mult.
            bruch,  de  caro  e  vorba.  Drama  istorică  au  voit  să  o  re­  Rolul  principal  e  mulţămitor  pentru  eroinele  de  pe
            învie  amândoi,  dar  puterile  nu  i-au  ajutat,  deşi  au  avut   vremuri.  Şi  mai  exista  şi  astăzi  astfel  de  fiinţe,  cu  toate
            succese  sporadice.  Wildenbrucb  şi-a  făcut  nume  cu  dra­  că  le  vedem  numai  in  piesele  clasice,  căci  cele  hiper-
            mele  din  istoria  Mokenzollernilor,  dupăce  are  la  activul   moderne cer alte glasuri, şi alte trupuri.
            său şi alte piese de mai multă valoare.  Când  te  gândeşti  şi  tragi  o  comparaţie  între  arta  dram.
              l’iesa  de  faţă  e  pentru  publicul  fără  multe  pretenţii.   germană de mai ’nainte şi cea de acum stai şi te minunezi.
            Fata  căpeteniei  unei  bande  de  boţi,  Bersabe,  se  amore-   Alte vremuri.
            zează  de  tânărul  patrician  Wolser,  care  se  luptă  cu  Lipsea, Febr. 1908.   H. P. P.



                                        C  r  o  n  i  c  a  .

              Dela  Braşov.  Se  pare  că  braşovenii  ar  voi  sa  dove­  puţin,  apoi  a  vorbit  şi  a  vorbit  frumos,  incalzindu-se
            dească  publicului  românesc,  că  indiferentismul  faţă  de   de  subiectul  pe  eare-1  trată.  Publicul  l-a  urmărit  cu
            mişcările  social-oulturale,  de  care  s’a  făcut  vinovat  in   cea mai mare atenţiune şi a aplaudat mult.
            mai  multe  rânduri,  aparţine  acum  istoriei,  căci  orice  s’a   A  doua  conferinţă  a  fost  a  dlui  Dr.  Alexandru
            aranjat  în  timpul  din  urmă  a  deşteptat  interesul  unui   Bogdan.  Dânsul  s’a  ocupat  cu  »Strigoii«  lui  Emineseu
            grup  mai  mare,  ca  de  obiceiu.  Astfel  comitetul  despăr­  şi-a  împărţit  conferinţa  pe  două  Dumineci,  anume  pe  22
            ţământului  Asociaţiuuei,  în  fruntea  căruia  stă  harnicul   şi  29  Martie.  Conferinţa  dlui  Bogdan,  scrisă  într’o  limbă
            profesor  A.  Bârseanu,  a  avut  curajul  a  aranja  o  serie   românească  foarte  frumoasă,  e  rezultatul  unui  studiu  apro­
            de  conferinţe,  care  adeschis-o,  în  15  Martie,  în  faţa   fundat,  făcut  eu  multă  răbdare.  Dl  Bogdan,  omiţând  iu-
            unui  public  destul  de  numeros,  adunat  în  sala  festivă  a   tenţionat  o  apreciare  estetică  a  poeziei  şi  urmând  pro­
            gimnaziului,  însuş  preşedintele  despărţământului,  alegâu-   cedeul  criticilor  germani,  a  căutat  să  lămurească  fondul
            du-şi  cu  mult  simţ  practic  tema  atrăgătoare:  despre  tre-   istoric  ai  poemei,  scoţând  la  iveală  evenimente  istorice
            outul  Braşovenilor.  Conferinţa,  interesantă  pentru  toţi,  a   analoage  cu  cele  povestite  în  «Strigoi.  şi  note  caracteri­
            fost  pentru  unii  o  reasumare  sistematică  a  celor  cetite,   stice  ale  diferitelor  personagii  istorice,  cari  au  oarecare
            iar  pentru  alţii  material  nou.  Mult  cetitul  profesor  a  expus   puncte  de  atingere  cu  caracterul  persoanelor  Iui  Emineseu.
            limpede  şi  la  înţelesul  tuturor,  o  parte  din  materialul  vast   A  studiat,  mai  departe  motivele  poeziei,  căutându-le  în
            referitor  la  această  temă  pe  care  o  cunoaşte  cu  temeiu.   mitologia  poporului  nostru  şi  a  altor  popoare,  mai  cu
            Şi  ce  a  spus,  a  alcătuit  un  întreg  armonic,  bine  rotunzit.   seama  a  celui  german.  în  legătură  cu  acestea  a  vorbit,
            Plecând  dela  importanţa  conferinţelor  în  desvoltarea  cul­  cum  nici  nu  se  putea  altfel,  de  «Lenore»  a  lui  Biirger  şi
            turală  a  unui  popor,  a  schiţat  momentele  principale  din   de  Sacoutala,  şi  a  dovedit  printr’un  studiu  comparativ,  făcut
            viaţa  Românilor  braşoveni,  scoţând  la  iveală  rolul  lor  ea   între  «Strigoii,  şi  alte  poezii  ale  lui  Emineseu,  mai  cu
            negustori,  ea  industriaşi,  ca  oameui  de  carte,  ca  credin­  seamă  «Luceafărul.,  că  poetul  »a  purtat  cu  sine  mult  timp.
            cioşi  ai  biserii  ortodoxe,  etc.  Dar  valoarea  conferenţia­  motivele  principale  din  «Strigoi»,  până  când  le-a  întrupat
            rului  a  apreciat-o  publicul  cunoscător  de  astădată  cu  deo­  în  această  formă.  Stadiul  dlui  Bogdan,  oeupându-se  pe  larg
            sebire  în  predarea,  care  a  dat  conferinţei  haina  unei   şi  cu  credinţa  poporului  în  strigoi  sub  diferitele  ei  forme,
            cuvântări  frumoase.  Dl  Bârseanu  a  cetit  numai  la  început  are un capitol interesant de folclor.
   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47