Page 42 - 1908-09-10

23-1 LUCEAFĂRUL Nriil 9-10, 1908.
pe alta de princesă, adorându-o eu «ochianuB şi scriindu-i moartea, dupăce se apărase vitejeşte, pe drum spre logod­
versuri — iar la urină »tout s’arrange». Ea îi da o roză nica sa, împotriva tatălui fetii.
el nu primeşte. E prea multă einste pentru el — un Rănit credo că B. e logodnica lui. Dar adevărata lo­
biet candidat de profesor. godnică îl duce din casa odioasă. Ei nu se mai uită. Lo­
Ceealaltă piesă ».M a rgo t« e prea forţată în motivări. godnica e nerecunoştinţa personificată. Vanitate, rea voinţă,
Fata silită să ia pe altul, protestează şi se aruncă în egoism — tot ce vrei găseşti la ea.
braţele advocatului ei, care-i apărase cauza împotriva Acţiunea e prea încurcată, casă merite să se insiste asupra
unui bogatan, care abuzase de ea. ei pe îndelete. La sfârşit Bersabe ajunge pe eşafod — fiindcă
e fiica tatălui ei, a marelui tâlhar. Şi iubirea învinge
Ceealaltă piesă de care vreau să vorbesc pe scurt e toate.
»Die Kabensteinorin», o dramă în 4 acte de Ernst Precum scapă în »Der Haiduek« dama dc curte pe Iancu
von W i 1 d e n b r u e h. Jianu, aşa scapă aici tânărul Welser pe osândită la moarte,
Secolul al XYI-lea. Cetăţi de nobili cavaleri. Hoţi do căci e un obiceiu şi în Augsburg, in timpul acesta, de a
codru, organizaţi în bande. Jefuiri ziua în amiaza mare se agraţiâ persoanele, cari sunt peţite în faţa morţii.
Omoruri. Declamaţii. Wildenbruek nu e scriitor do ultima Chiote, bucurie, tânăra pâreche va plecă din Europa — va
speţa. între epigonii marilor dramaturgi germani, s’au merge în colonii, să ridice prestigiul eomerciului german.
remarcat, in tendinţa de a urmă firul dramatic ţeşut do Ura! Ural Ura!
Schiller, Grillparzer şi de Friedrieh Halm, (autorul «Fiiului După cum vedeţi, o piesă, la care se poate suspină
pădurii») doi scriitori; Adolf Wilbrandt şi \Vilden- mult şi plânge mult.
bruch, de caro e vorba. Drama istorică au voit să o re­ Rolul principal e mulţămitor pentru eroinele de pe
învie amândoi, dar puterile nu i-au ajutat, deşi au avut vremuri. Şi mai exista şi astăzi astfel de fiinţe, cu toate
succese sporadice. Wildenbrucb şi-a făcut nume cu dra­ că le vedem numai in piesele clasice, căci cele hiper-
mele din istoria Mokenzollernilor, dupăce are la activul moderne cer alte glasuri, şi alte trupuri.
său şi alte piese de mai multă valoare. Când te gândeşti şi tragi o comparaţie între arta dram.
l’iesa de faţă e pentru publicul fără multe pretenţii. germană de mai ’nainte şi cea de acum stai şi te minunezi.
Fata căpeteniei unei bande de boţi, Bersabe, se amore- Alte vremuri.
zează de tânărul patrician Wolser, care se luptă cu Lipsea, Febr. 1908. H. P. P.

C r o n i c a .

Dela Braşov. Se pare că braşovenii ar voi sa dove­ puţin, apoi a vorbit şi a vorbit frumos, incalzindu-se
dească publicului românesc, că indiferentismul faţă de de subiectul pe eare-1 trată. Publicul l-a urmărit cu
mişcările social-oulturale, de care s’a făcut vinovat in cea mai mare atenţiune şi a aplaudat mult.
mai multe rânduri, aparţine acum istoriei, căci orice s’a A doua conferinţă a fost a dlui Dr. Alexandru
aranjat în timpul din urmă a deşteptat interesul unui Bogdan. Dânsul s’a ocupat cu »Strigoii« lui Emineseu
grup mai mare, ca de obiceiu. Astfel comitetul despăr­ şi-a împărţit conferinţa pe două Dumineci, anume pe 22
ţământului Asociaţiuuei, în fruntea căruia stă harnicul şi 29 Martie. Conferinţa dlui Bogdan, scrisă într’o limbă
profesor A. Bârseanu, a avut curajul a aranja o serie românească foarte frumoasă, e rezultatul unui studiu apro­
de conferinţe, care adeschis-o, în 15 Martie, în faţa fundat, făcut eu multă răbdare. Dl Bogdan, omiţând iu-
unui public destul de numeros, adunat în sala festivă a tenţionat o apreciare estetică a poeziei şi urmând pro­
gimnaziului, însuş preşedintele despărţământului, alegâu- cedeul criticilor germani, a căutat să lămurească fondul
du-şi cu mult simţ practic tema atrăgătoare: despre tre- istoric ai poemei, scoţând la iveală evenimente istorice
outul Braşovenilor. Conferinţa, interesantă pentru toţi, a analoage cu cele povestite în «Strigoi. şi note caracteri­
fost pentru unii o reasumare sistematică a celor cetite, stice ale diferitelor personagii istorice, cari au oarecare
iar pentru alţii material nou. Mult cetitul profesor a expus puncte de atingere cu caracterul persoanelor Iui Emineseu.
limpede şi la înţelesul tuturor, o parte din materialul vast A studiat, mai departe motivele poeziei, căutându-le în
referitor la această temă pe care o cunoaşte cu temeiu. mitologia poporului nostru şi a altor popoare, mai cu
Şi ce a spus, a alcătuit un întreg armonic, bine rotunzit. seama a celui german. în legătură cu acestea a vorbit,
Plecând dela importanţa conferinţelor în desvoltarea cul­ cum nici nu se putea altfel, de «Lenore» a lui Biirger şi
turală a unui popor, a schiţat momentele principale din de Sacoutala, şi a dovedit printr’un studiu comparativ, făcut
viaţa Românilor braşoveni, scoţând la iveală rolul lor ea între «Strigoii, şi alte poezii ale lui Emineseu, mai cu
negustori, ea industriaşi, ca oameui de carte, ca credin­ seamă «Luceafărul., că poetul »a purtat cu sine mult timp.
cioşi ai biserii ortodoxe, etc. Dar valoarea conferenţia­ motivele principale din «Strigoi», până când le-a întrupat
rului a apreciat-o publicul cunoscător de astădată cu deo­ în această formă. Stadiul dlui Bogdan, oeupându-se pe larg
sebire în predarea, care a dat conferinţei haina unei şi cu credinţa poporului în strigoi sub diferitele ei forme,
cuvântări frumoase. Dl Bârseanu a cetit numai la început are un capitol interesant de folclor.