Page 43 - 1908-09-10

Nrul 9-10, 1908. LUCEAFĂRUL 235
în 5 Aprilie a urmat conferinţa dlui prof. I. Petro- religioase (hussitism, reformaţiune, unire, reacţiune) asupra
vici, însoţită de proiecţiuni executate cu schiopticonul. desvoltării limbei.
Dânsul ne-a purtat prin Roma, arătând şi explicând, din In a cincia conferinţă s’a ocupat cu Românii macedoneni,
punct de vedere arhitectonic şi istoric, diferite monumente cu trecutul şi situaţia lor actuală din Balcani şi cu ma­
antice. Sprijinit de aceste manifestaţiuni publice ale fiinţei cedonenii ajunşi în Dacia (familiile Şaguna, Gozsdu, Mo-
poporului roman, a aflat prilej a vorbi publicului cu multă csonyi, Hurmuzaki etc.).
pricepere de spiritul acestui popor. Şi de astădată s’a In a şasa conferenţă, — de încheiere, — a vorbit
dovedit că conferinţele împreunate cu demonstraţiuni, ca despre condiţiunile desvoltării literaturii naţionale, insistând
unele cari, bazate pe principiul intuiţiunii, ocupă şi ochii îndeosebi asupra creaţiunilor artistice ale poporului.
publicului, nu numai urechea, sunt urmărite cu cea mai Conferenţele au atras lume multă, şi au fost ascultate
mare atenţiune. cu mare interes. Avem nădejdea că vor contribui la scopul
care şi l-a luat conferenţiarul ca punct de plecare, —
în 25 Martie s’a dat in sala redutei de aici uu concert «ca să trecem dela naţionalismul inconştient la cel con­
în beneficiul sunătorului de tuberculoşi din Budapesta, la ştient, — dela naţionalismul masselor inculte la naţiona­
care şi-a dat concursul şi corul reuniunii de gim­ lism bazat pe temelia cunoştinţelor trecutului şi a avu­
nastică şi cântări de aici, fiind invitat de corniţele tului cultural al neamului». Ca. B.
suprem al comitatului Braşov. S’a executat frumoasa ba­
*
ladă a dlui G. Dima: Mama lui Ştefan cel mare. Şi acum,
ca şi cu altă ocazie, superioritatea diligentului G. Dima a Un martir al hărniciei In Nr. 78/1908 al Gazetei
ieşit la iveală. Tot publicul a admirat atenţiunea, cu care Transilvaniei cetim un foarte interesant «Raport fi­
coriştii urmăresc şi cele mai mici mişcări ale dlui Dima, nal» despre activitatea unui profesor dela şcoala normală
a admirat acurateţa şi nuansaroa fină, cu care acest cor (preparandia) din Gherla.
mic, în comparaţie cu corurile celorlalte naţionalităţi, a Acest oraş, precum se ştie o reşedinţa unei episcopii
executat cântarea. Doamna Dima, în rolul mamei lui Ştefan, gr.-catolice. Pe lângă episcopie este un seminar teologic
a contribuit mult la succes. Partia de solo a lui Ştefan a şi o şcoală normală de învăţători. Ce se petrece în acest
avut-o de astădată învăţătorul N. Oancea, care, cu vocea centru bisericesc numai Dumnezeu ştie, fiindcă nici să fie
sa cu timbru simpatic, s’a achitat de rolul său spre mul- sub pământ n'ar fi învăluit într’o aşa de mare tăcere.
ţămirea tuturor. Din când in când s’aude câte-o plângere, câte-o protes­
tare şi pe urmă iarăşi tăcere. Tăcerea asta insă nu e
D-na şi dl Zaharie Bârsan a procurat publicului tăcerea hărniciei conştiente, nu e liniştea unei munci
braşovean o sară plăcută în 29 Marţie, jucând, cu măestria-le ordonate — ci durere, e amorţaia trândăviei, însoţită de
cunoscută, trei piese potrivit alese. Ţinând seamă de aceea toate păcatele ei mai mult sau mai puţin strigătoare la
că de astădată aproapo toate locurile in sală erau ocu­ cer. Te cuprinde o jale când vezi că toate păcatele diu
pate, ne vine a crede că acum şi publicul braşovean ştie centru se încetăţenesc, încetul cu încetul, în întreg cu­
să aprecieze pe Bârsan. L . . . a. prinsul diecezei! O amorţeală generală, o letargie a morţii
*
invălue întreaga viaţă naţională din ţinutul episcopiei
Conferinţele dlui l)r. Vaier Branisce, în Lugoş. Con­ unite a Gherlei.
ferinţe de literatură şi istorie românească în Lugoş. Mai anii trecuţi a sosit în acest centru un profesor
Lucru nou. — Generaţia de acum numai din auzite mai tânăr, Anton Domide, care pătruns de simţul datoriei
ştie că s’a mai pomenit astfel de lucruri la noi. însemnătatea şi de dorul de a munci pentru deşteptarea generaţiilor
lor, in centre îndepărtate de şcoale sau instituţii cu specia­ tinere, s’a aşternut pe lucru. In cele 12 puncte ale «Ra­
lişti în materia aceasta, e foarte mare. Cu atât mai mare portului final» vedem c’a desfăşurat o activitate, eare-i
cu cât se lăţeşte lipsa de interes pentru cunoaşterea trecu­ face cinste. Celor trândavi, ca întotdeauna şi pretutindeni,
tului nostru şi a culturei noastre. nu le-a venit !a socoteală zelul tânărului profesor, care
Conferinţe la nivelul înalt, cum ca cele ale dlui Branisce ţinea lecţii cu elevii şi la 8 ore seara, cumpărând
ar fi un leac pentru anemia culturei noastre naţionale. singur lumânările necesare. Ne mărturiseşte că ţinea câte
Dl Branisce a făcut în cele 6 conferinţe cu multă pri­ 50—60 ore la săptămână; a înfiinţat o reuniune de cân­
cepere şi elocvenţă, o reprivire asupra întregului nostru tări, cu care a dat mai multe concerte; a ţinut confe­
trecut şi a atins cele mai interesante probleme din rinţe la adunările reuniunilor învătătoreşti din dieceză;
înjghebarea neamului nostru. a pornit revista «Pedagogia Română«.
A început cu notele caracteristice cari constitue indi­ O asemenea activitate, în orice parte, ar fi fost îmbră­
vidualitatea poporului român, a trecut apoi la originea po­ ţişată cu drag şi sprijinită din răsputeri, în Gherla însă
porului român, şi la contraversele împrejurul continuităţii ea s’a sfârşit cu «deliberarea» profesorului dela şcoală.
elementului român în Dacia. Bietul om astăzi e liber şi îşi caută slujbă. Elevii dela
în a treia conferinţă s’a ocupat cu clasificarea limbei şcoală protestează în «Lupta», împotriva nedreptăţii ce
româneşti şi cu problemele linguistice, cari preocupă pe s’a făcut harnicului lor profesor.
specialiştii în această materie (elemente slave, albaneze etc.) Ne-am ocupat de acest caz, fiindcă el aruncă o lumină
Conferinţa a patra a fost dedicată vremurilor de pa­ asupra stărilor dela unul dintre institutele noastre de În­
timă, — secolelor de întunerec aşa de puţin luminate şi văţământ. Cunoaştem cu toţii şi cele petrecute de curând
a trecut la influenţa religiunei şi a diferitelor mişcări la Caransebeş, unde o parte din profesorii şcoalei nor­