Page 45 - 1908-09-10

Nrut 9-10, 1908. LUCEAFĂRUL 237
stil, stil individual, profil individual, ca tot în ce se re­ rând în Bucureşti va puteâ învăţă multe din experien­
levă prin materie, vr’o manifestare omenească, fie ta­ ţele societăţii acesteia în stil mare. II. P. P.
blou sau ţăsătură, musică sau parfum«. (d—). *
* A pa june, derWassermann, opereta lui Milldcker,
în care e ca erou principal un Român, s’a jucat în Ger­
Din Germania. 0 societate pentru răspândirea mania în 1906/7 de 3 ori. (Gmunden şi Linz.)
artelor frumoase. Acum o lună s’a pus bazele unei *
societăţi pentru răspândi re aartelor frumoase A început să apară la începutul anului 1908 o revistă
în Germania. Fiindcă fac parte din comitet aproape menită pentru istoria artelor. (Monatsliefte fur Kunst­
toate societăţile artistice ale Germaniei, societatea pro­ wissenschaft, redactor Dr. Georg Biermann, Verlag
mite a ocupă un loc de frunte în mişcarea culturală Klinkhardt und Biermann, Lipsea). Revista e condusă
actuală. Societatea se numeşte «Deutscher Verein de o pleiadă întreagă de scriitori cu renume. Colaboratori re­
fiir K u nstw isse n schaft», s’a constituit in 7 Martie gulaţi sunt vre-o câteva sute, din toate părţile lumii. Pe
în oraşul Frankfurt am Main şi se compune dintr’o co­ lângă studiile speciale, cari tratează numai istoria artelor
misie specială de 100 de inşi şi un comitet de 25 de di­ din trecut, cuprinde fiecare număr: cronici actuale de
rectori de muzee, de custozi şi scriitori de artă. Ca pre­ artă, o bibliografie bogată a articolelor de reviste şi a vo­
şedinte e ales cunoscutul director general al muzeelor lumelor apărute şi preţioase notiţe pentru cumpărătorii
împărăteşti din Berlin Wilhelm Bode, care a tipărit obiectelor de artă.
o mulţime de volume privitoare la istoria artelor, în­ La bibliografie sunt amintite şi 2 articole ale dini Tzi-
deosebi a picturei şi sculpturei din Renaşterea italiană. gara-Samurcaş din «Convorbiri literare».
Reproduc din noua revistă de aită »Monatsliefţe Preţul revistei pe an 16 Mărci. Numărul 2 M.
fur Kunstwissenschaft* (Ian.—Febr. 1908, nr. 1—2) *
punctele marcante din §. 1 al statutelor, unde se schi­ în revista «Neue Weltanschauung», Monatsschrift
ţează viitoarea activitate a societăţii: Scopul e ridicarea fiir Kulturfortschritt auf naturwissenschaftlicher Grund-
vieţii artistice în Germania. Mijloacele vor fi următoarele: lage, care apare dela 1 Ianuarie, vedem anunţat un ar­
1. Tipărirea unui anuar de artă, ilustrat, cu rapoarte li­ ticol al dlui prof. G. Murgoci: Bernstein (0 zi în
terare anuale, 2. editarea manualelor de artă şi a foto­ trecutul pământului.) H. P. P.
grafiilor obiectelor de artă, 3. editarea unui catalog al *
monumentelor germane din toate timpurile, 4. înfiinţarea Ştiri. Anatole France a publicat al doilea şi ultimul
institutelor pentru promovarea artelor şi a legăturilor volum din Viata Jeanei d’Arc.
intre aceste institute în Germania şi străinătate, 5. acor­ întâiul volum, apărut acum câteva luni a fost primit
darea de stipendii pentru tineri studenţi, 6. pentru pro­ cu oarecari rezerve, de cătră critica franceză, al doilea
movarea artelor şi a simţului artistic se vor face paşii însă care cuprinde părţile cele mai emoţionante din viaţa
următori: fecioarei din Orleans, e un capodoperă de filosofie a istoriei.
a) Societatea se va întrepune ca să se studieze mai Cauzele adânci, culisele, părţile tainice din sufletul
temeinic artele frumoase la universităţi şi la celelalte eroilor şi ale evenimentelor, sunt puse îutr’o lumină nouă
şcoli superioare; — care pare a fi cea adevărată — şi sunt povestite cu
b) societatea se va îngriji ca şi în şcoalele medii să tonul naiv şi familiar al unui cronicar din veacul al cinci­
se predea cu mai mult efect istoria artelor; sprezecelea.
c) societatea va purtă grije ca aparatele trebuincioase Cartea lui Anatole France stabileşte responsabilităţile
pentru studiul artelor frumoase să figureze mai bine in şi e un emoţiouant rechizitoriu împotriva medicilor şi a
şcoli şi la universităţi; universităţii din Paris, principală instigatoare a procesului
d) va facilita posibilitatea de a-şi esoperâ profesorii şi prin care Jeanne d'Arc a fost acuzată de vrăjitorii, a fost
profesoarele diploma pe baza studiilor din domeniul artelor; considerată ca o ruşine a Frauţei şi purtată din tem­
e) ist. artelor să fie luată şi ea în considerare la exa­ niţă in temniţă.
menele de profesură, căci numai aşa se va putea ajunge * Teatru românesc înSibiiu. Publicul sibiian a
la o cultură adevărată; avut din nou prilej să-şi dovedească dragostea faţă de
f) soc. va îngriji pentru cursuri de artă pe seama teatru. Ştim că de câteva ori dl Z. Bârsan a plecat de.silu-
profesorilor şi profesoarelor; zionat din acest centru românesc. De astădată artiştii
g) po seama şcoalelor de adulţi, etc. şi a noştri au fost primiţi cu toată dragostea de care sunt
h) şcoalelor pe seama poporului de rând, cu ajutorul vrednici: S’au reprezentat: Duminecă în 3 Maiu 1908
schiopticoanelor, etc. st. n.: «Chinul unei femei», dramă în două acte, după
în scurt timp societatea a primit o mulţime de legate E. Girardin. «Cânele şi pisica», comedie într’un act. Luni,
şi a fost sprijinită chiar din partea împăratului Germa­ in 4 Maiu 1908 st. n.: «Drepturile sufletului«, dramă
niei, care a luat protectoratul asupra Sa. Se aşteaptă într’un act, de G. Giacosa. «Dela Nord la Sud«, comedie
adhesiunea tuturor capilor statelor germane, precum şi într’un act, de D. Piccioli. «învăţata», comedie într’un act,
înrolarea tuturor centrelor culturale din Germania. localizare din limba franceză. Mai pe larg în numărul
Despre societate scrie directorul Bode în revista viitor.
«Woche» (Nr. 13) un articol de propagandă. * «Viaţa literară şi artistică», revista dlui II. Chendi
Societatea «Domniţa Maria», care s'a înfiinţat de cu­ a încetat fără de veste. In viaţa-i scurtă, de abia un an