Page 46 - 1908-09-10

238 LUCEAFĂRUL Nrul 9—10, 1908.
şi trei luni, a reuşit să se impună publicului din România, Poşta Redacţiei.
mai ales celui din capitală, care o ceteă cu pasiune. Pe
lângă colaborările fruntaşilor literari, G. Coşbuc şi Ion A. C. Bucureşti. Te miri de ce se ceartă oamenii lumi­
Gorun, cuprindea pagini de informaţie artistică şi literară. naţi, cari sunt călăuziţi de acelaş ideal? De ce se încing
Caricaturile dlui Iser şi polemicile ascuţite ale dlui Chendi între dânşii luptele sălbatice, căutând să se zdrobească
au fost notele de atracţie ale acestei reviste, care, prin unii pe alţii? E o problemă socială foarte interesantă şi
dispariţia ei, stârneşte atâtea bucurii şi atâtea păreri de rău. cu orice explicări am vrea s’o poleim, ca să ridice în
Dl Chendi îşi va continua activitatea literară la noi ultima analiză la sentimentul primitiv al omului sălbatic
în Ardeal, unde întotdeauna a avut cetitori. de a vedea pretutindeni pericole, de a crea pericole şi
* Gorkii, care trăeşte pe insula Capri, scăldată în lu­ într’o ordină socială, când ele nu mai există. Emile Faguet
mină, a terminat un nou roman, în care se ocupă cu în «Le pacificism», lucrare apărută de curând, zugră­
rolul preoţimii în revoluţia rusească. Se spune că descrie veşte foarte limpede cauza acestor duşmănii intelectuale.
minunat tagma preoţească şi tipurile de popi ruseşti. O reproducem:
* In numărul trecut, din groşala paginatorului, în loc «Omul ăsta nu gândeşte ca mine.
de portretul lui Gh. Bariţiu a apărut un portret străin. — Ce-ţi pasă? răspunde înţelepciunea.
Rectificăm şi regretăm această greşală. — Dar dacă nu gândeşte la fel cu mine, poate să fie
* Reproducerile lucrărilor dlui Cireşeseu de cari se face un duşman, ca şi când ar vorbi în altă limbă, ca şi când
amintire în cronica «Românii din Roma» apărută în nu­ ar fi din altă ţară.
mărul 8, le vom da în unul din nuinerile viitoare. — Pentruce?
* In numărul trecut am reprodus: «Evlavie» (sculp­ — Pentrucă deosebirea dă naştere urii — şi văzându-mă
tură) de D. D. Mirea, «In cârciumă» (pictură) de I. Ba- că gândesc altfel decât dânsul, o să mă urască şi o să
sarab şi «Flori» (pictură) de Luchian, cari au fost expuse mă atace.
la Expoziţia Tinerimii artistice de cari ne ocupăm — Pentruce te-ar urî?
mai pe larg în numărul de faţă, publicând şi câteva re­ — Pentrucă vâzâudu-1 că se gândeşte altfel decât mine,
produceri mai însemnate după operile, cari au fost expuse îl urăsc eu».
la aceasta expoziţie de primăvară. Iată exemplificarea minunată a duşmăniilor intelectuale
* Din România ne soseşte ştirea că doctorul I. Radovici, din toată lumea. Numai ceice au ajuns deja la o viaţă
unul dintre oamenii idealişti, care purtă la inimă soartca pur raţională se pot emancipa de sub intluinţa sentimen­
bietei ţărăninii, s’a aruncat în mare, lângă Neapole. Pier­ telor primitive, cari determină voinţa la acţiuni duşmă­
derea acestui bărbat distins e regretată de toţi oamenii noase, când îşi văd periclitate părerile. Omul superior
cinstiţi ai neamului nostru. Odihnească în pace! niciodată nu se lasă răpit de vârtejul discuţiilor violente,
* Răspunsul dlui Oct. C. Tăslâuanu, la articolul «De­ înţelegi că neamul nostru nu a prea produs încă oameni
magogie criminală», publicat de dl Aurel C. Popovici de aceştia. La noi sălbâtăcia intelectuală e încă în vârsta
în «Convorbiri Literare» Nr. 3, a apărut în ziarul «Lupta» ei de aur. Un om obiectiv, care urmăreşte numai ade­
din Budapesta sub titlul «Îndrumări politice»... vărul, e luat peste picior.
N. P., Loco. Răspunsul «positiv» ce vi-1 putem da
«fragmentului fantastic» e: nu! Sentimentele naţionale

C. Artaehino, Desen.