Page 16 - 1908-11-12
P. 16
256 LUCEAFĂRUL Nrul 11—12, 1908.
până ce nu-1 încalţă servitorii bisericei cu o
taxă de »doi bişlici« şi cu o păreche de papuci
în cari ar mai încăpea doi companioni. Pălăria
trebue ţinută pe cap. Pe jos, în biserică, sunt
întinse peste tot rogojini de papură, pe cari
îngenunchiază turcii ceasuri întregi. Din înălţimea
boitelor se coboară diferite candelabre masive;
patru table mari, în formă de roată, vopsite cu
verde şi scrise cu caractere aurite, sunt atârnate
pe păreţi; acestea conţin poruncile lui Mahomed.
O tăcere mistică domneşte în acest haos de bi
serică; între coloanele grozave de piatră, cari
susţin boltii, se văd grupuri de turci îngenun-
cliiaţi la rând, cari se trântesc toţi la fel, cu faţa
la pământ, ca popa din ’naintea lor. este capitala insuleij cu acelaşi nume. Vechia
Tot timpul cât durează rugăciunea, faţa se ţine oraş istoric, astăzi sub stăpânirea Turciei, este
spre răsărit, — nimenea nu vorbeşte cu vre-un locuit de: Greci, Turci şi Evrei spanioli. Să
vecin şi nici nu întoarce capul. O disciplină răcia este în floare şi aici, ca şi în celelalte
neobişnuită in toate bisericile noastre, unde da insule. Fructele asigură şi aici traiul populaţiei;
mele cu deosebire au să-şi spue întotdeauna câte un locuitor de aceştia, dacă a mâncat o felie de
ceva interesant. Sunt în biserică locuri destinate pepene, vr’un strugure şi câteva măsline, luând
anume pentru bolnavi, cari aduşi aici, pot să şi vre-o două înghiţituri de mastică la stomac,
se roage şi culcaţi. în anumite colţuri se vede e mulţumit şi pe deplin convins că s’a săturat
câte o fântână sau rezervor de apă, la care îşi pe acea zi. Ca zidire e foarte intersant Rodosul.
spală credincioşii manile şi picioarele înainte de Jur împrejur îl încing nişte ziduri groaznice
rugăciune. de cetate; negreşit foarte importante pe timpul
în coridorul bisericei se postează câte-o vră zidirei lor; astăzi însă nu mai au nici o va
jitoare, care spune de noroc. Se vede că şi loare. Sunt nişte cingători monstruoase. Cele
aceste prezicătoare se bucură de scutul bisericei, mai multe strade din interiorul oraşului, nu sunt
căci chiar oameni inteligenţi şi de seamă — ca mai largi de 3 paşi. Casele zidite într’un stil
bunăoară un căpitan de infanterie, — îngenun- vechiu şi bizar, au câte două etaje şi sunt legate
cliiază dinaintea unei asemenea babe scofâlcite cu cele de peste drum prin nişte arcuri, al căror
şi »se îmbată cu apă rece«, cum zice românul. rost e cam greu explicabil. O tăcere mis
în curtea bisericei sunt neguţători, cari vând tică domneşte în aceste strade înguste şi întu
mătănii de lemn mirositor şi chihlibar, — deo necoase chiar în ziua mare. Rar vuieşte vr’un
sebite lemne sfinte, uleiuri de trandafiri şi felu trecător. îţi vine să crezi că nu ţi-e permisă
rite mărunţişuri orientale. trecerea prin aceste locuri asemenea celor po
vestite în »o mie şi una nopţi*. Numai în apro
pierea portului este şi circulaţia mai vie. Aici
poţi vedea fel de fel de tipuri orientale cari mi
şună prin port, prin cafenelele, tutungeriile şi
prăvăliile de cătră mare.
în afară de incinta oraşului sunt câteva case
mai moderne, locuite de consulii statelor mari
time. în interiorul insulei se găsesc încă nişte
ruine din timpul cruciatelor. Şi rămăşiţele ce
lebrului »Colos dela Rodos* sunt vizibile la su
Rodos. prafaţa mării.