Page 22 - 1908-11-12

262 MICEA FARUL Nrul 11-12, 190S.

alţii susţin că i se zicea şi «Bela Persia« pe podobit cu două coloane, două »bas-reliefuri«
timpul Romanilor. Romanii au cucerit-o pe la şi două Victorii; apoi «Porta Ercole« şi «Porta
178 în. de Hristos. Augustus a dărâmat oraşul, gemine«. Cea mai impozantă ruină însă este colo­
fiindcă a îndrăznit să dea ajutor lui Pompeius, salul amfiteatru în formă ovală, lung de 137 m.,
dar fiind rugat de fiica sa Iulia, l-a reconstruit lat de 110 m. şi înalt de 24 m. cu două etaje, con­
dându-i numele de Iulia Pietas, populându-1 ţinând fiecare câte 72 arcade. Păcat că nu mai
în colonii romane şi făcându-1 capitala Istriei. Pola există decât partea exterioară! Afară de aceste
era în floare sub împăratul Septimius Severus, şi mai sunt câteva ruine, dar mai puţin însemnate.
se numiâ «Republica Polensis«. Prin evul mediu Pola n’are nici o industrie marcantă, nu produce
deveni proprietate bisericească întâi şi apoi tre­ nimic, încât e silită să facă numai importuri. în­
când prin fel de fel de peripeţii, căzu, când în treaga populaţie nu trece peste 27.000 de suflete.
mâna Veneţiei când în a Genovei şi a Pizei, până Centrul cel mai inteligent şi viaţa cea mai
puse în fine, la 1797, Austria ghiara şi pe aceasta. frumoasă îşi are locul în casina ofiţerilor de
Pola, situată pe vârful peninsulei Istria, este un marină. Rar se pot întâlni societăţi de ofiţeri
excelent port de resbel. Baia sa spaţioasă îl face să aşa de compacte, aşa de bine conduse şi dis­
descrie un post militar de prima ordine, deoarece punând de aşa fonduri mănoase ca şi casina ofi­
este accesibil vapoarelor de resbel celor mai mari. ţerilor de marină dela Pola. Românii sunt aici
înaintea intrării în Pola sunt insulele Brio- primiţi cu căldură, se aranjează petreceri în
nice, cari formează cu continentul, canalul Fasana. onoarea lor. Veselia e mare şi toasturile ridicate
Peste drum de insulă, se ridică vechiul oraş pentru Majestatea Sa Regele României şi Ma-
mascat de piciorul unei coline, care purta in jestatea Sa împăratul Austriei, sunt urmate do
vechime Capitolul şi pe care se ridică acum un urale nesfârşite, acompaniate de frumoasele im­
castel din secolul XVlI-lea. Jur împrejur sunt nuri naţionale. Se joacă şi o horă românească,
grupate apoi părţile oraşului nou. la care iau parte toţi ofiţerii tineri, având în
Spre apus şi miază-zi se întinde frumosul ar­ mijlocul lor pe bătrânul şi simpaticul admirai
senal al marinei de rezbel austriace, compusă Cassini. Popasul dela Pola se sfârşeşte cu un
din diferite secţiuni în cari se lucrează, şi din mare bal, dat în onoarea marinei române, care
diferitele magazii enorme. a doua zi dimineaţa la patru, cu noaptea în cap,
Din întreaga Pola nu respiră decât un curent trebue să-şi continue călătoria — luând drumul
militar. Tot ce e de văzut aproape este mi­ iar îndărăt spre Constantinopol şi apoi spre ţară.
litar. Astfel sunt: docurile marinei; observa­ Marea neagră, de astădată, ne primeşte cu
torul, în faţa căruia se înalţă în mijlocul unui desăvârşire turburată, — ba ce ? — După mai
parc, frumoasa statue a admiratului Tegettboff multe ore, ne sileşte chiar să ne întoarcem în
de Kundmann; apoi diferitele forturi şi nenu­ Bosfor unde mai stăm la ancoră o zi. Dar timpul
măratele cazarme. Clădiri principale mai sunt se îndreaptă. Ieşind a doua-oară din Bosfor,
şi primăria, teatrul şi câteva spitale. Frumoase continuăm drumul fără piedici şi ajungem, a doua
sunt însă monumentele din perioada de aur a zi dimineaţa, 2 Sept. 1894, la Constanţa, unde
strămoşilor Romani. Astfel sunt: «Porta aurea« punem piciorul pe mândrul pământ al României.
un arc triumfal, ridicat de familia Sergiilor, îm­ Victor Vlad.

Tip din Chio.