Page 31 - 1908-11-12
P. 31

Nral 11—12, 1908.          LUCEAFĂRUL                        271

                             Victor Vlad Delamarina.

         Literatura  noastră  cultă  numără  foarte  puţine   Pe  la  anii  6o—70,  sub  influenţa  curentului
       creaţiuni  dialectale  de  valoare  artistică.  Expli­  pornit  din  România,  încep  şi  cărturarii  dela  noi
       carea  nu  o  putem  găsi,  decât  în  împrejurările   a  se  îndrepta  spre  literatura  poporală.  Ea  nu
       între  cari  s’a  desvoltat  mişcarea  noastră  lite­  are  însă  decât  târziu  o  înrâurire  hotărîtoare
       rară.  La  început  a  stat                     asupra  creaţiunilor  artis­
       parte  sub  influenţa  şcoa-                    tice  ale  literaturii  culte,
       lelor  filologice,  cari  au                    atunci  când  limba  literară
       frământat  în  atâtea  chi­                     îşi  croise  un  drum  larg.
       puri  limba  literară,  parte                   Scriitorii  cari  răsar  la  noi
       a  fost  stăpânită  de  înrâu­                  scriu  în  această  limbă,
       rirea literaturilor străine.                    adresându-se   generaţiilor
       Abia  pe  la  mijlocul  vea­                    tinere  dela  noi  şi  cărtu­
       cului  trecut  se  începe  e-                   rarilor  de  peste  Carpaţi,
       poca  de  premenire  sub                        căci bătrânii noştri au ţinut
       influenţa  literaturii  popo­                   până  la  moarte  la  puris­
       rale.  Ceice  au  studiat  şi                   mul limbii.
       cules  creaţiunile  geniului                      Lipsa  continuităţii  între
       poporal,  nu  erau  însă                        literatura  poporală  şi  li­
       oameni  din  popor  şi  aveau                   teratura  noastră  cultă  a
       prea  puţin  în  vedere  po­                    fost  determinată  de  evo­
       porul  în  scrierile lor.  Căr­                 luţia  noastră  culturală  şi
       turarii  căutau  numai  iz­                     socială.  Cultura  artificială
       voare  proaspete  de  inspi­                     a   şcoalei   latiniste   nea
       raţie,  erau  atraşi  numai  de                  despărţit  de  popor,  iar
       partea  frumoasă  a  po­                         această  diferenţiare,  prin
       porului,  în  literatura  că­                   influenţa  puternică  a  edu  -
       ruia  găsiau  atâtea  flori                     caţiei străine de mai târziu
       minunate,  cu  cari  puteau                      ne-a  frământat  într’o  pă­
       împodobi  grădina  litera­                      tură  socială,  care  sufle­
       turii culte.                                    teşte  a  început  să  se  de­
        La  noi  ar  fi  fost  mai                     părteze  tot  mai  mult  de
       firesc,  ca  ori  unde,  să  se                  pătura  din  care  a  eşit.
       nască  o  literatură  care                       Această   diferenţiare   se
       să  aibă  de  bază  literatura                   manifestă  şi  în  literatură
       poporală  şi  să  fie  înţeleasă                 destul  de  pronunţat.  A-
       de  păturile  largi  ale  po­  Victor Vlad Delamarina pe la 1894.  ceastă  diferenţiare,  cre­
       porului,  toată  cărturări-                      dem  noi,  că  explică  şi
       mea  noastră  fiind  eşită  din  ţărănime  şi  purlând,   lipsa  creaţiunilor  intermediare  între  literatura
       prin  urmare,  în  sufletul  ei  frumseţile  literaturii   cultă  şi  literatura  poporală.  O  altă  explicare  e
       poporale,  învăţate  la  vatra  părintească.  Şcoala   că  nuanţele  deosebirilor  dialectale  ale  provin­
       latinistă  a  fost  însă  aşa  de  puternică,  încât  în­  ciilor  locuite  de  români  sunt  prea  puţin  carac­
       cercările  literare  ale  cărturarilor  noştri,  până  pe   teristice  şi  organice  pentru  a  îndrumă  pe  scrii­
       la  anii  6o,  sunt  scrise,  aproape  în  întregime,  în   tori la creaţiuni dialectale.
       limba  artificială  etimologică,  care  tăia  orice   Singur  Banatul  are  un  dialect  mai  specific
       avânt  poetic  şi  care  fatal  a  trebuit  să  moară   şi  mai  bogat  în  particularităţi.  Tot  el  e  una
       deodată cu generaţiile de filologi.  dintre cele mai bogate provincii româneşti. Şi
   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36