Page 32 - 1908-11-12
P. 32

272                        LUCEAFĂRUL               Nrul 11-12, 1908.

























                      Sofia Ylad n. Răduleseu.          t Ion Vlad (la 1880).
            bunăstarea  unui  popor  explică  şi  bogăţia  lui   S’a  născut  la  31  August  1870  în  Satu-mic
            artistică.  Arta  fiind  o  necesitate  a  vieţii  îşi   lângă  Lugoj.  Tatăl  său,  Ion  Vlad,  fecior  de
            caută  deosebite  forme  de  întrupare  şi  întot­  învăţător  din  Leta-mare,  lângă  Oradea-mare,
            deauna  perfecţionarea  şi  bogăţia  acestor  forme   a  fost  pretore  şi  mai  târziu  advocat.  Mama  sa,
            e  în  strânsă  legătură  cu  condiţiile  materiale  de   Sofia  Vlad  n.  Răduleseu,  e  fica  lui  Constantin
            existenţă.  îi  Banat  găsim  cele  mai  desăvârşite   Răduleseu,  feciorul  popii  din  Chisetău,  care  în
            motive  în  arta  decorativă  ţărănească,  minuna­  tinereţă  a  fost  inginer  la  cadastru  în  Timişoara,
            tele  cântece  poporale  şi  o  dragoste  de  muzică   după  revoluţia  din  48,  s’a  făcut  advocat  în  Lugoj,
            fără  pereche.  Această  viaţă  artistică  intensivă   al  cărui  primar  a  fost  vreme  îndelungată.  Victor
            a  creat  şi  un  fel  de  patriotism  local,  cu  care   Vlad  Delamarina  se  pare  că  a  moştenit  încli-
            se  mândreşte  bănăţeanul.  ,Tot  Bănatu  i  fruncea*   naţiunile  artistice  dela  maică-sa,  care  a  scris
            e  vorba  lui  predilectă.  Chiar  şi  arta  cărtură­  poezii  şi  piese  pe  cari  le-a  publicat  prin  .Fa­
            rească  aici  prezintă  mai  multe  note  de  înru­  milia*,  .Luminătorul*  şi  .Romănische  Revue*.
            dire  cu  arta  poporală,  decât  în  alte  părţi.  Se   Reuniunea  de  cântări  din  Lugoj,  anul  trecut,  a
            poate  chiar  socoti,  cu  unele  excepţiuni,  ca  o   reprezentat  .Oala  cu  galbeni*,  piesă  teatrală  cu
            desvoltare imediată şi firească a artei poporale.  cântece,  scrisă  şi  compusă  de  dânsa.  E  cuno­
              în  Banat  exista  şi  o  clasă  de  meşteşugari,   scuta  şi  ca  compozitoare;  amintim:  .Doina  Pri­
            pe  care  ne-a  descris-o  I.  Popovici  Bănăţeanul.   măverii*,  pentru  voce  şi  pian,  .Doina  Lăcri­
            Cultura  acesteia  a  rămas  mijlocitoare  între  ţă­  mioarei*  pentru  pian,  .Cântecul  Ciobanului*  şi
            rani  şi  cărturari.  Lugojul  eră  unul  dintre  aceste   aranjarea jocului .Lugojana*.
            centre  de  meşteşugari,  iar  Vlad-Delamarina  se   Copilăria  artistului  e  descrisă  într’altă  parte
            poate  socoti  ca  una  dintre  întrupările  artistice-   cu  atâta  duioşie  şi  sinceritate  de  sora  poetului,
            literare  ale  acestui  mediu.  Sufletul  acestei  pă­  d-na  Lucia  Barbu  n.  Vlad.  Din  aceste  amin­
            turi,  cu  adânci  rădăcini  în  popor,  trăeşte  în  cele   tiri,  atât  de  preţioase  şi  pentru  descrierea  vieţii
            câteva creaţiuni ale poetului bănăţean.  familiare  înainte  cu  30  de  ani,  putem  cunoaşte
                            *
                                              întreaga copilărie veselă şi senină a poetului,
   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37