Page 43 - 1908-11-12

Nrul 11—12, 1908 LUCEAFĂKUI. 2ai

copiii, instruaţi de mătuşa Elena Dobrin Rădu- de el, şi de mama. Le puneâ pe apa din şanţ,
lescu, şi de Victor, — două piese: »La Maial«, şi noi, trei fete, surorile la fereastră, să vedem
scrisă de mama pentru noi, şi »în cămin« scrisă când se îneacă corabia.
chiar de Victor. Mai făceâ cornete de hârtie, care le umpleâ
Cu cei doi prieteni Dogariu şi fetele Simo- cu năsip, şi cărămidă, să le pună la drum, şi
nescu, am jucat piesele acestea, în salonul să se uite cu noi alături, cum le rădicau oa­
D-nei Simonescu, înaintea Damelor, cunoştinţele menii, cari treceau cu târgueli. Vesel erâ Victor
mamelor noastre. Victor şi Geni aveau roluri şi-i plăceâ, să poarte el jocurile, şi noi să-l
principale. ascultăm.
Ce zi frumoasă a fost aceea pentru noi! La o popicărie ce o aveâ în curte, adună pe
Vara, Dumineca, când nu aveam »teatru», toţi colegii săi români, între cari şi pe Ioan
ne cântă un Neamţ, înalt, uscat, cu «flaşneta», Popovici »Bănăţeannl«, pe care noi îl batjoco-
şi noi dansam, cu baeţii şi cu servitoarele noastre, riam: »Niţă mere, pere», cum ziceau Lugojenii
«sub poartă«. lui tată-so.
Aşa am învăţat noi să dansăm. Victor se supără şi ne mai băteâ ca să le
Când mergeam la »Maialul« şcoalei care pe dăm «paşie» că iei sunt mai mari.
atunci eră abia aşteptat, noi fetele ne pre- Aşa o viaţă veselă a dus Victor, până la vre-o
gătiam cu cântări. Victor erâ mare deja la »şcoala 11 ani, — când a plecat tata cu mama, la Bu­
nemţească». El fiind mai mare, îşi închipuia, că cureşti la «încoronareaRegelui şi Reginei». Acolo
e ceva mai mult decât noi! Ne tot imita cum tata s’a bolnăvit foarte greu, şi a fost dus la
cântăm noi «Oh şie mai cântări şciţi voi«!..: Pest<j. Mama a venit singură acasă şi atunci
«A, a, a, trăiască Domnişoara» şi: »if, if if, ne-am mutat într’o casă cu tata moşu, Rădulescu,
trăiască şi Franz Iosif!» Aşa erau cântările şi cu maica, numai câteva case mai departe.
noastre ce le învăţam în şcoală, pe atunci; dar Victor erâ în gimnaziu deja. Ţiu minte, ce
vă puteţi închipui, să ne supere el în mândria greu învăţa la «limba latină». Mama ne da
noastră! îl certam, şi el ne supăra şi mai mult, oare de pian, şi cântare. Cântam cu el «Un boboc
zicea: «Dar’ar Dumniezău să ploaie»! (adecă de erin«, un cântec închinat reposatei Princese
la Maial). Maria a României; şi »Hora Griviţei«.
Când mă gândesc la toate, mi se umplu ochii Lui Victor îi plăceâ să cânte numai «Hora
de lacrămi! Griviţei». La pian să exersăm »şcoala« nu ne
Ce mulţămită aşi fi să-1 mai aud şi acu, cu plăceâ. De câte ori ne puneâ mama in colţ!
observările lui făcute în voie bună, numai să Când am isprăvit eu cu şcoala primară, eram
fie între noi!.. de 9 ani; atunci s’a hotărît mama să meargă
De «Moşu» acela despre care zice Victor în la Bucureşti, cu noi trei fete. Bunul şi nobilul
poezia lui »Moşu ţucă puii mici«, ştiu ce milă general Davila, ne-a primit în «Asilul Elena
îi erâ, de bietul moş! Doamna«, unde erâ el protector.—Pe mama ca
Toţi criţarii ce îi aveam adunaţi, îi dam mo­ profesoară de «limba germană» şi pian, iar noi
şului, şi mâncare căpăta dela mama. Nu mai să studiem.
ştia moşu, cum să ne mulţumească. Punea mâna Victor a rămas la tata moşu, să urmeze la
lui sfios, pe capul nostru, şi zicea: «Moşu ţucă gimnaziu, — dar cătră primăvară ne-a scris tata
puii mici». moşu, că pe Victor l-au eliminat din gimnaziu,
Se vede din poezie cum l-a impresionat pe fiindcă a purtat, cu Ioan Popovici şi alţii, pan­
Victor, moartea «Moşului», când l-au găsit ser­ glică, tricolor românesc, şi au dus cărţi româ­
vitorii noştri, pe Moşu îngheţat afară în drum, neşti la şcoală.
lângă poarta noastră. Ştiu că l-am adus, într’o în vacanţe am venit cu mama acasă în doliu,
odaie, în curte, şi dimineaţa l-au dus în cocie, că tata murise iarna la Pesta, şi sora Paula,
pe paie la spital, dar pe noi nu ne-a lăsat mama, primăvara chiar în 10 Mai la Asii.
să-l vedem. Pe Victor l-am luat cu noi în Septemvrie.
Când erau zile ploioase vara. Victor erâ tot Mama l-a dat în Bucureşti la un pension ca să
pe afară, la drum, cu »corăbii« de hârtie, făcute urmeze studiile la Liceul Sf. Sava. Ne scria