Page 60 - 1908-11-12

300 LUCEAFĂRUL Nrul 11-12, 1908.

din răsputeri pentru interesele obşteşti, pentru înaintarea există în capitală un mare număr de ateliere de cusă­
culturală a neamului întreg. Fără îndoială că e mai uşor turi şi ţesături cari au de scop, pe de o parte a adună,
de închipuit, decât de realizat o asemenea activitate ideală a copia şi a răspândi modelele vechi româneşti, iar po
a oamenilor, cari alcătuesc pătura noastră conducătoare. de alta a da lucru, în timp de iarnă, ţărancelor dela sate
Dacă vrem, însă, să punem baze durabile unei vieţi cul­ cum şi la sute şi mii de fete şi femei sărace din oraşe.
turale în sânul poporului nostru, trebue să ne nizuim a Ba chiar multe doamne din societatea înaltă învaţă ele
înlătură mai întâiu cauzele cari stăvilesc activitatea cul­ înşile la aceste ateliere, pentru ca apoi, pe la moşiile lor,
turală a cărturărimii noastre. Fără schimbarea spiritului să înveţe pe ţărance şi să le îndemne a-şi păstră portul,
care stăpâneşte cea mai mare parte a societăţii noastre, ţă'ăturile şi cusăturile strămoşilor.
e cu neputinţă o îndreptare a stărilor de astăzi. Una Nu de mult s'a înfiinţat societatea «Domniţa Maria»
dintre condiţiile de îndreptare este fără îndoială îndru­ sub patronajul A. S. R. Principesa Maria cu d-na Eliza
marea păturei cărturăreşti dela noi spre idealuri, cari I. Brătianu — întemeietoarea şi conducătoarea societăţii
conglăsuesc cu interesele întregului popor. Cei cari stau «Albina» — ca viceprezidentă şi Dnul Tzigara Samurcaş,
în fruntea instituţiunilor noastre culturale şi au dragoste ca secretar generai. Această societate are de scop să în­
de o muncă conştientă, credem că ar ajunge la rezultate curajeze ţesutul scoarţelor româneşti cu lânuri vopsite cu
mai răsplătitoare şi mai reale, dacă ar căută să-şi îndrepte vopsele din buruieni, cum făceau bătrânii, şi cu izvoade
atenţiunea şi spre sate, cari stau izolate şi străine de curat româneşti, precum şi încurajarea sculpturei şi
mişcarea noastră culturală. Chiar şi Societatea pentru olăriei naţionale.
crearea unui fond de teatru român ar găsi un teren mai Pentru scoarţele, vasele şi sculpturile cele mai reuşite,
larg de activitate, încercând să organizeze satele în ve­ cele mai desăvârşit româneşti, societatea «Domniţa Maria»
derea unei mişcări teatrale. Lucrul, adevărat că e foarte împarte premii în bani.
greu, din cauza stării materiale înapoiate a ţărănimii, care Cu chipul acesta, arta naţională va face desigur pro­
în multe părţi îşi cheltuieşte clipele vieţii numai în lupta grese mari, iar societatea «Domniţa Maria» urmărind sco­
pentru existenţa de toate zilele. Sunt însă ţinuturi, cu puri atât de frumoase, nădăjduim că va înflori şi prosperă,
sate mai bogate, în cari au prins reuniunile de cântări servind de pildă tututor societăţilor româneşti.
şi altele. Aici e un teren prielnic pentru a încetăţăni şi De altfel, şi noi ardelenii ne putem mândri cu hărnicia
începuturile de mişcare teatrală. reuniunilor noastre de femei, căci şi noi avem deja două
Un preot dela sate, dl Toan Baciu din Şoimuş, a şi ateliere, unul la Orăştie, înfiinţat de «Reuniunea femeilor
făcut un plan amănunţit, cum ar trebui să se organizeze române» din corn. Hunedoarei, în frunte cu d-na Elena
tovărăşiile şi reuniunile în teatru (vezi: Prospect pentru Hossu Longin, iar sltul în Sibiiu, înfiinţat de «Reuniunea
înfiinţarea, organizarea şi susţinerea tovărăşiilor şi reu­ femeilor române» din loc şi încredinţat supravegherii
niunilor de teatru, precum şi a unei trupe teatrale de d-nei Maria Cosma, harnica şi neobosita prezidentă a
artişti români la noi, ca îndieptariu pentru artişti, diletanţi Reuniunei.
şi pentru întreg publicul românesc doritor şi iubitor de Acest atelier sau, mai bine zis, această «Şcoală de in­
artă naţională, compus şi edat de preotul Ioan Baciu, dustrie casnică« a aranjat, cu începere dela 3 Maiu a. c.,
Şoimuş 1907. Apoi: Regulament pentru diletanţii de teatru o expoziţie foarte reuşită, la care tot publicul sibian cum
şi tovărăşie ocazională, pentru subvenţionarea şi ajutorarea şi oaspeţii veniţi din prilejul Sinodului Metropolitan, au
diletanţilor, compus de Ioan Baciu, preot în Şoimuş. putut admiră şi constată progresele şi foloasele acestei
Bistriţa 1906). Aceste s’ar putea lua de bază pentru alcă­ instituţiuni. Expoziţia eră, intr'adevăr, neaşteptat de bo­
tuirea unui plan de organizare din partea Societăţii pentru gată pentru timpul scurt de când există şcoala:
crearea unui fond de teatru. Covoare, căpătâie, scoarţe şi tot felul de ţăsături şi cu­
Dl Baciu a făcut şi minunea de a duce la îndeplinire sături, cum şi modele vechi, costume întregi, conciuri bă-
planul său de organizare în comuna Şoimuş, unde a năţăneşti etc... împodobeau expoziţia.
înfiinţat o «tovărăşie teatrală» şi a clădit un teatru poporal Cetim în «Neamul Românesc» că şi la Craiova,
cu trei rânduri de loje şi o galerie, care încurând va fi D-na Lucia N. Ronanescu, a aranjat o mică Expoziţie
inaugurat. Aşteptăm cu oarecare nerăbdare darea de seama de industrie românească. Fel şi fel de obiecte pentru
ce ni-o promite dl Baciu despre minunea d sale. căsnicie: ştergare, feţe de mese etc., ulcioare, talere, lin­
Ideia dlui Baciu o găsim minunată şi serioasă. După guri, cane, lădiţe sunt de vânzare cu preţuri foarte ieftine.
părerea noastră e calea cea adevărată, care urmată în Beneficiul vânzării e destinat pentru scopuri de binefacere.
toate străduinţele noastre culturale şi economice ne va Sunţ tot atâtea începuturi serioase de a îndrumă viaţa
duce la o viaţă conştientă şi armonică. Apropierea noastră artistică pe căile drepte ale artei naţionale şi, deci,
de popor şi organizarea acestuia pe toate terenele e sin­ vrednice de încurajare. A.
*
gurul mijloc de îndreptare a celor mai mari scăderi, de
cari pătimeşte astăzi cea mai mare parte a cărturărimii Dela Braşov. Duminecă în 4/17 Maiu dl I)r. Nicolae
noastre. T. Vecerdea şi-a desvoltat conferinţa d-sale despre «So­
*
cialismul modern şi naţionalitatea noastră.
Arta naţională. încă de mulţi ani, Doamnele române Făcând istoricul numelui şi al ideilor socialiste mai vechi
din Regat, după îndemnul şi pilda M. S. Regina Elisa- decât numele, insistă, conformându-se temei, pe lângă ra­
beta şi A. S. R. Principesa Maria, scot tot mai mult la portul dintre stările sociale în genere şi cele particulare
iveală frumoasa artă naţională. S'au înfiinţat societăţi şi ale noastre, scoţând la iveala faptul, ca dela socialişti am