Page 62 - 1908-11-12

302 LUCEAFĂRUL Nrul 11-12, 1908.
seria de articole «Idei anarchice«, publicate în ziarul minte ale Iaşilor, iar a treia zi, parte din ei au făcut
Lupta, în care se trage la îndoială sinceritatea, cinstea călătorii la mănăstirile din apropiere.
şi bună credinţa unui om, aducându-i-se un potop de in­ Au fost trei zile de o însufleţire rară, în cari laşul s’a
sulte nemai pomenite în publicistica dela noi. lncetăţe- bucurat de o impunătoare şi înălţătoare privelişte. Zia­
nirea astorfel de discuţii duc cu adevărat la o auarchie rele din regat au întâmpinat cu multă căldură călătoria
m orală. bucovinenilor, publicând amănunţite dări de seamă cu
Numărul mai cuprinde începutul comediei în trei acte, privire la cele trei zile petrecute de fraţii noştri în Ro­
«Cometa», scrisă de dnii Anghel şi Şt. Iosit; încheierea mânia, iar dl N. lorga, azi deputatul laşului, căruia se
studiului d-lui C. Stere, «Socialdemocratism sau popo­ datorese de sigur, in bună parte, aceste clipe de însufle­
ranism?», care ar trebui cetit în cercuri cât mai largi şi ţire, a închinat fraţilor bucovineni un număr special din
la noi, etc., etc. «Neamul Komânesc.«
* *
Zaharie Bârsan la Sibiiu. Cu toate că două enorme f Franşois Coppee. — Săptămâna trecută s’a stins, în
pene de pălărie m’au împiedecat să văd tot ce-a jucat vârstă de 66 ani, celebrul scriitor francez Franşois Coppoe.
Zaharie Bârsan, am putut tot.uş surprinde câteva scene A fost un francez desăvârşit, un om admirabil şi un
din cele două reprezentaţii date de el la 3 şi 4 Maiu. scriitor de mare talent. Fiu al Parisului, rând pe rând
Zaharie Bârsan, al cărui talent dramatic îl cunoaştem vesel, melancolic, revoltat şi senin, Franşois Coppee
cu toţii, are un ajutor de mare valoare, pe d-na Olimpia oglindeşte în opera sa întreg acest Paris, cuprins între
Bârsan; d-sa a fost o apariţie nouă — surprinzătoare şi fata umilită, care coase noaptea la lumina mică a lămpii
încântătoare — pentru publicul sibiian. Joacă cu multă şi între negustorul gras şi mulţumit, care dela teşghea
căldură şi mult realism; ştie să sară cu multă îndemâ­ îşi vede trecutul plin de lupte, de deziluzii şi de clipe
nare, dela rolul de ingenuă, din piese uşoare, la roluri fericite.
grele, de tragedie. D-na Bârsan e o artistă de mare viitor. Artiştii fini sau profunzi, au învinuit pe Franşois
Soţii Bârsan au adus la Sibiiu un diavol de prin Bu­ Coppee că poezia lui e o proză rimată; alţii au spus că
cureşti, Calmuschi, a cărui vervă a smuls hohotele de proza lui poetizează banalităţi, iar un eupletist din Mont-
râs ale paşnicilor noştri concetăţeni: râdea toată lumea, martre l-a poreclit «Victor Hugo al băcanilor.»
dela fetiţa din internat, până la venerabilul membru al Totuşi, Coppee a fost considerat şi va rămânea un scriitor
consistorului. mare; mare, nu prin adâncimea, sau extraordinarul operei
Au fost două reprezentaţii bine alese; d-nul Enescu — sale, ci prin sinceritatea, căldura, spontaneitatea sa.
harnicul conducător al diletanţilor din localitate — şi-a A fost el. Personalitatea lui eră cea mai bine reliefată
dat concursul său jucând în «Chinul unei femei»; în aceeaş in galeria academicianilor şi marilor scriitori francezi.
piesă, a cules multe aplause micuţa d-ră Augusta Popescu. Poporul îl iubea ca pe un fiu al său, ca pe cel care
Ultimile reprezentaţii date aci de Bârsan, ne-au făcut l-a înţeles mai bine; poeţii tineri îl adorau pentru avântul
să dorim două lucruri. şi forma tui parnasiană, iar femeile erau fermecate de sen­
1. Zaharie Bârsan să ne viziteze ceva mai des şi 2. timentalismul, care aruncă un val de duioşie peste tot ce-a
... frumoasele doamne să poarte pene ceva mai mici, scris Franşois Coppee.
sau să-şi lase pălăriile acasă. — eft — Născut la 26 Ianuarie 1842, Franeis,— mai târziu şi-a
* schimbat numele în Franşois—a fost fiul unui funcţionar
Bucovinenii în Iaşi. Un grup de peste şase sute de la ministerul de războiu. La douăzeci de ani, i se făcu
bucovineni au vizitat, pe la sfârşitul lui Aprilie, capitala rost şi lui de o slujbă, tot acolo, până când, pe urma
Moldovei. lucrărilor sale literare, a fost numit ajutor de biblotecar
în frunte cu părintele Morariu, pâr. Zaharovski, păr. la Luxemburg şi apoi bibliotecar al Comediei franceze.
Atanasie Gherman, cu d-nii Sexti! Puşcariu, Gheorghe In 1884, murind poetul Laprade, Coppee fu ales în
Tofan ş. a., oaspeţii bucovineni au trecut prin Iţcani, locul său, la Academie; de atunci, toate greutăţile mate­
s’au oprit în Burdujeni, unde au fost întâmpinaţi de o riale încetară şi Coppee putu să trăiască numai de pe
comisiune. S’au ţinut călduroase cuvântări, s’au amintit urma condeiului său.
vremurile când între Bucovina şi Moldova erau legături Cităm dintre operile sale — cari l-au ridicat la gradul
mult mai strânse, iar bucovinenii au accentuat caracterul de comandor al Legiunei de onoare — Le Passant,
cultural al vizitei. Le Luthier de Cremone (tradus şi la noi, în ver­
La Iaşi, primiţi cu urale şi steaguri, de cătră mii de suri, de Iraian Demetrescu), Severo Torelli (jucat mai
oameni, oaspeţii au ascultat cuvântarea venerabilului primar demult pe sceua Teatrului,Naţional din Bucureşti), Les
al Iaşilor,— cunoscutul scriitor N. Gane, — cărei i-a urmat Jacobites, Pour la Couronne, teatru; le Reli-
răspunsul părintelui Morariu; seara, o sărbătoare naţio­ quai re, les Humbles, Poemes Mod ernes, Paroles
nală, cu cântece şi hore de înfrăţire, a oprit pe toţi până Sineeres, Arriere Saison, poezii; iar din proza sa:
noaptea târziu. Une idyle pendant le Siege, Henriette, Toute
A doua zi, la opt dimineaţa, s’a oficiat la mitropolie une jeunesse, Contes Rapides, Contesen Prose,
slujba religioasă, în faţa unui număr de credincioşi neo­ les Vrais Riches, la Bonne Soufrance etc.
bişnuit de mare. Succesele lui Franşois Coppee, încep cu piesa lui
După slujbă, bucovinenii s’au dus la statuia lui Ştefan într’un act Trecătorul, care a făcut celebri, odată cu
cel Mare, apoi după amiazi au vizitat principalele aşeză­ el, pe marea tragediană Sarah Bernhardt şi pe Massenet,