Page 12 - 1908-13
P. 12

SI 6                       l.l’CKAFARl'l.             Nrul 13. 1908.

                                                                 4
                      Ciprian Porumbescu şi opereta sa „Craiu noir .
             Personalitatea  muzicală  a  lui  Porumbescu   drag  vor  munci  pe  terenul  muzicei  naţionale
           trebue  privită  cu  ochii  vremurilor  de  acum   româneşti.
           25  ani.  E  necesar  deci  să  cunoaştem,  înainte   Din  opereta  sa  „Craiu  nou“  să  vede  clar
           de  toate,  stadiul  muzicei  noastre  de  pe  atunci,   tendinţa  principiului  că  n u m  a i    m  o t i v e l e
           ca  să  ne  putem  pronunţă  obiectiv  asupra   c u r a t   p o p o r a l e   p o t   s e r v i   d e   b a z ă   l a
           importanţei   lui   Porumbescu   în   desvoltarea   c r e a r e a    u n e i    m  u z i c i    a r t i s t i c e    r o ­
            muzicei româneşti.               m  â n e ş t i .   Porumbescu  e  primul  care,  ale­
             El  a  trăit  în  timpul  când  cu  apariţia  pu­  gând  frumoase  melodii  din  popor,  încearcă
           ternicelor  talente  literare,  ca  Alexandri  ş.  a.   prelucrarea  şi  potrivirea  lor  pentru  trebuin­
           A  b i a    l i t e r a t u r a   începuse  a  luă  forme   ţele  scenei.  E  admirabil  cum  în  opereta  aceasta
           mai  desăvârşite,  pe  când  m  u z i c a   eră  încă   pârtiile  s p e c i f i c e    r o m  â n e ş t i   din  libret,
           tot  la  început,  se  află  în  starea  în  care  fu­  d.  p.  rolul  lui  Moş  Corbii  ş.  a.  sunt  mai
           sese  literatura  pe  vremea  lui  Sion,  cel  cu   plastic   caracterizate   şi   redate   în   muzică
           deviza:  vorbiţi,  scrieţi  româneşte  pentru  Dum­  tocmai  prin  motive  poporale  prelucrate.  Pâr­
           nezeu !                           tiile  acestea  sunt  bine  simţite,  au  nota  sin­
             Muzică  artistică  proprie  nu  aveam,  dar   ceră,  pe  când  marşurile,  valsul  şi  alte  bucăţi
           existau  deja  societăţile  muzicale,  reuniuni  de   sunt  imitaţiuni  după  şabloane  streine,  şi  astfel
           cântări,  cari,  în  lipsă  de  piese  originale  ro­  fără valoare.
           mâneşti,  erau  silite  a  recurge  la  compoziţii   Să  fiu  bine  înţeles:  marşurile,  valsul  etc.
           de autori streini.                din  „Craiu  nou“  le  cred  nereuşite  nu  pentru
             Simţea  fiecine,  că  felul  acesta  de  muzică   f o r m  a   lor  muzicală  străină,  ci  pentru  că  în
           nu  ni-e  potrivit  nouă,  ba  în  vremea  aceea   acea  formă  nu  s’au  aplicat  motive  de  ale
           de  deşteptare  naţională,  pieptul  fiecărui  român   noastre,  româneşti.  Idea  în  sine  de  a  recurge
           de  bine  ardea  de  dorul  de  a-şi  vedea  neamul   în  muzica  de  operetă  şi  la  alte  cadre,  după
           manifestându-se  cu  p r o p r i i l e   s a l e   p a r t i ­  părerea  mea,  nu  e  greşită,  căci  cu  puţinele
           c u l a r i t ă ţ i    a r t i s t i c e ,   alăturea  de  celelalte   forme  cari  le  avem  d.  p.  cca  de  horă,  ar­
           popoare culte din lumea aceasta.  deleana,  doina  ect.  să  va  putea  zugrăvi  o
             Porumbescu  a  fost  între  cei  dintâi  care  a   mică  acţiune;  nu  vor  ajunge  însă  acestea
           înţeles  semnul  vremii  şi,  îndemnat  de  no­  pentru  susţinerea  unei  lucrări  mai  vaste.  Ba
           bilele  sale  porniri,  s’a  aşternut  pe  lucru  şi   în  anumite  cazuri  chiar,  pentru  a  caracterizâ
           în  timpul,  relativ  scurt,  al  vieţii  sale,  a  să­  mai  cu  efect  vre-o  persoană  sau  vre-o  situa-
           vârşit  o  muncă  uimitoare,  scriind  în  toate   ţiune  din  scenă,  tocmai  prin  abaterea  dela
           genurile  muzicale,  începând  dela  felul  uşor   forma  românească  se  pot  obţinea  rezultatele
           al  melodiilor  de  joc  până  la  piesele  pentru   cele mai frumoase.
           canto  şi  piano,  duete,  coruri  şi  terminând   îmi  închipui  muzica  la  o  icoană  din  viaţa
           cu  opereta  „Craiu  nou“,  ultima  şi  cea  mai   poporului nostru dela sate, când între ţărani
           însemnată lucrare a sa.             cari  vor  cântă  doine  şi  vor  juca  brâul  sau
             A  scris  deci  după  cum  cerea  trebuinţa,  de   învârtită  am  avea  şi  figura  unui  orăşan.
           multe  ori  grăbit,  numai  ca  să  dee  lucrul  gata   Persoana  aceasta,  care  numai  prin  cultură  mai
           Ia  timp.  Din  cauza  aceasta  unele  din  compo­  progresată  şi  prin  haină  să  deosebeşte  de  ţă­
           ziţiile  lui  sunt  puţin  îngrijite,  s’ar  putea  zice   rani,  pentru  a  scoate  contrastul  mai  puternic
           improvizate.  Prin  urmare  Iăsământul  muzical   la  iveală,  s’ar  putea  admirabil  caracterizâ  în
           al  lui  Porumbescu  trebue  apreciat,  nu  întot-   muzică  prin  aplicarea  unei  forme  streine,  d.  p.
           deuna  după  valoarea  artistică  a  singuraticelor   prin  felul  romanţei  sau  a  unui  vals  etc.  Dar
           piese,  ci  mai  ales  după  i n t e n ţ i i ! n i l e    e v i ­  numai  forma  externă,  ritmul  să  fie  împrumutat,
           d e n t e ,   cari  le-a  avut  şi  cari  au  servit  şi   iar  sâmburele  să  se  s i m  ţ e a s c ă    c ă    e    r o ­
           vor  servi  încă  de  călăuză  pentru  cei  ce  cu  m  â n e s c !   Nu  înţeleg  aici  genul  romanţelor
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17