Page 12 - 1908-13
P. 12
SI 6 l.l’CKAFARl'l. Nrul 13. 1908.
4
Ciprian Porumbescu şi opereta sa „Craiu noir .
Personalitatea muzicală a lui Porumbescu drag vor munci pe terenul muzicei naţionale
trebue privită cu ochii vremurilor de acum româneşti.
25 ani. E necesar deci să cunoaştem, înainte Din opereta sa „Craiu nou“ să vede clar
de toate, stadiul muzicei noastre de pe atunci, tendinţa principiului că n u m a i m o t i v e l e
ca să ne putem pronunţă obiectiv asupra c u r a t p o p o r a l e p o t s e r v i d e b a z ă l a
importanţei lui Porumbescu în desvoltarea c r e a r e a u n e i m u z i c i a r t i s t i c e r o
muzicei româneşti. m â n e ş t i . Porumbescu e primul care, ale
El a trăit în timpul când cu apariţia pu gând frumoase melodii din popor, încearcă
ternicelor talente literare, ca Alexandri ş. a. prelucrarea şi potrivirea lor pentru trebuin
A b i a l i t e r a t u r a începuse a luă forme ţele scenei. E admirabil cum în opereta aceasta
mai desăvârşite, pe când m u z i c a eră încă pârtiile s p e c i f i c e r o m â n e ş t i din libret,
tot la început, se află în starea în care fu d. p. rolul lui Moş Corbii ş. a. sunt mai
sese literatura pe vremea lui Sion, cel cu plastic caracterizate şi redate în muzică
deviza: vorbiţi, scrieţi româneşte pentru Dum tocmai prin motive poporale prelucrate. Pâr
nezeu ! tiile acestea sunt bine simţite, au nota sin
Muzică artistică proprie nu aveam, dar ceră, pe când marşurile, valsul şi alte bucăţi
existau deja societăţile muzicale, reuniuni de sunt imitaţiuni după şabloane streine, şi astfel
cântări, cari, în lipsă de piese originale ro fără valoare.
mâneşti, erau silite a recurge la compoziţii Să fiu bine înţeles: marşurile, valsul etc.
de autori streini. din „Craiu nou“ le cred nereuşite nu pentru
Simţea fiecine, că felul acesta de muzică f o r m a lor muzicală străină, ci pentru că în
nu ni-e potrivit nouă, ba în vremea aceea acea formă nu s’au aplicat motive de ale
de deşteptare naţională, pieptul fiecărui român noastre, româneşti. Idea în sine de a recurge
de bine ardea de dorul de a-şi vedea neamul în muzica de operetă şi la alte cadre, după
manifestându-se cu p r o p r i i l e s a l e p a r t i părerea mea, nu e greşită, căci cu puţinele
c u l a r i t ă ţ i a r t i s t i c e , alăturea de celelalte forme cari le avem d. p. cca de horă, ar
popoare culte din lumea aceasta. deleana, doina ect. să va putea zugrăvi o
Porumbescu a fost între cei dintâi care a mică acţiune; nu vor ajunge însă acestea
înţeles semnul vremii şi, îndemnat de no pentru susţinerea unei lucrări mai vaste. Ba
bilele sale porniri, s’a aşternut pe lucru şi în anumite cazuri chiar, pentru a caracterizâ
în timpul, relativ scurt, al vieţii sale, a să mai cu efect vre-o persoană sau vre-o situa-
vârşit o muncă uimitoare, scriind în toate ţiune din scenă, tocmai prin abaterea dela
genurile muzicale, începând dela felul uşor forma românească se pot obţinea rezultatele
al melodiilor de joc până la piesele pentru cele mai frumoase.
canto şi piano, duete, coruri şi terminând îmi închipui muzica la o icoană din viaţa
cu opereta „Craiu nou“, ultima şi cea mai poporului nostru dela sate, când între ţărani
însemnată lucrare a sa. cari vor cântă doine şi vor juca brâul sau
A scris deci după cum cerea trebuinţa, de învârtită am avea şi figura unui orăşan.
multe ori grăbit, numai ca să dee lucrul gata Persoana aceasta, care numai prin cultură mai
Ia timp. Din cauza aceasta unele din compo progresată şi prin haină să deosebeşte de ţă
ziţiile lui sunt puţin îngrijite, s’ar putea zice rani, pentru a scoate contrastul mai puternic
improvizate. Prin urmare Iăsământul muzical la iveală, s’ar putea admirabil caracterizâ în
al lui Porumbescu trebue apreciat, nu întot- muzică prin aplicarea unei forme streine, d. p.
deuna după valoarea artistică a singuraticelor prin felul romanţei sau a unui vals etc. Dar
piese, ci mai ales după i n t e n ţ i i ! n i l e e v i numai forma externă, ritmul să fie împrumutat,
d e n t e , cari le-a avut şi cari au servit şi iar sâmburele să se s i m ţ e a s c ă c ă e r o
vor servi încă de călăuză pentru cei ce cu m â n e s c ! Nu înţeleg aici genul romanţelor