Page 19 - 1908-13
P. 19
Nnil 13, 1908. LUCEAFĂRUL 323
Andrei Bârseanu într’un scurt cuvânt comemorativ povani (colonişti ruşi)... şase naţiuni pe un mic petec do
a vorbit cu multă duioşie de fostul său coleg şi prieten. pământ. Şi reprezentanţii acestor popoare s’au prezintat
La Lugoş, Reşiţa-Montană, Prigor, Bozovici, toţi în portul lor naţional, înfăţişând Vienezilor şi miilor
Curtea, Bistriţa, Oraviţa — unde s’au întrunit trei nenumărate de streini din toată lumea — pitorescul por
societăţi corale —, în Oradea-mare, unde a cântat corul tului. jocurile lor naţionale, obiceiurile şi îndeletnicirile lor
societăţii Hilaria, şi în multe alte localităţi, au răsunat zilnice...
cântecele veşnic nouă ale lui Porumbeseu. Seara, a avut loc, în rotonda din vastul parc al Vienei
* un festival nou al grupului naţionalităţilor.
Serbările (lin Sibiin. Amintirea compozitorului Ciprian «Momentul cel mai important al acestui festival —
Porumbeseu a fost serbătorită şi in Sibiiu în 2/15 Iunie a. c. scrie »N. Fr. Presse* din Viena — a fost buna înţelegere
Dimineaţa la orele 11 a avut loc un matineu descbiş şi armonia ce a domnit între aceste popoare, deosebite
printr’o frumoasă cuvântare a prezidentului reuniunii de în ce priveşte limba, deosebite în ce priveşte traiul lor...
muzică din Sibiiu, dl Dr. M. E. Cristea, despre muzica O învălmăşalâ poetică... Dalmatinii conştienţi de sine
naţională, apoi s'a cântat «Uvertura naţională» de A. Bena, se preumblă gravi şi serioşi, fără să observe, par’că, ad
»Imn« de Porumbeseu, «Suspine* de A. Bena şi «Hora* miraţia cu care îi privesc vienezele... Printre ei se stre
de O. Dima, iar dl profesor Timotei Popoviei a ţinut o coară ruteni modeşti şi aşezaţi, cântând vesel — sau poate
conferinţă, schiţând în termini călduroşi viaţa şi activi nu sunt ruteni ci români? Nu, românii se disting prin un
tatea lui Porumbeseu. Trei seri dearândul s’a reprezentat moment infailibil: frumseţa încântătoare a femeilor române
opereta «Craiu nou* şi «La şezătoare* de dl Tib. Bredi- şi poezia portului lor pitoresc.. .*
ceanu. Reuniunea de muzică din Sibiiu a dovedit şi de Aşa au adus popoarele Austriei omagiul lor moşneagului
astădată că dispune de forţe alese şi că se menţine la Domnitor care a avut fericirea de a împlini 60 de ani de
înălţimea din trecut. Tânărul ei diligent, dl A. Bena, a Domnie, în vârstă înaintată de 78 de ani...
arătat publicului românesc că e vrednic de încrederea *
ce i-a manifestat-o, când i-a Încredinţat conducerea reu Moartea Iui Flomlor. La Berlin a murit zilolo trecute
niunii. D-sa, prin «Uvertura* executată la matineu şi la a Tudor cavaler de Flondor, membru al Dietei Bucovinei
treia reprezentaţie, s’a dovedit a fi şi un bun compozitor, şi autorul operetei Moş-Ciocârlan reprezentată cu pri
dela care cu toţii aşteptăm lucrări frumoase şi naţionale. lejul expoziţiei din Bucureşti, la 1906.
Despre «La şezătoare«, icoană din popor într'un act, Născut în 1862 la Storojineţ, Flondor şi-a făcut stu
cu textul de colaboratorii noştri, d-nii C. Sandu-Aldea şi diile primare în comuna sa natală. A urmat apoi în Cernăuţi,
I. Boroia, muzica de dl T. Bredieeanu, vom vorbi într’un de unde a eşit diplomat al facultăţii drept. Pe urmă
articol special, aducând şi câteva fotografii. trece în Viena, unde se ocupă cu muzica, deşi erâ în
*
scris la şcoala de agronomie.
Jubileul împăratului. Dela 27 Aprilie 1879 încoace, Printre compoziţiile sale din tinereţe, amintim cânte
când s’au împlinit 25 de ani dela căsătoria Impăratului- cele Marinarul, Vânătorul, Viorelele, Lacrimioa-
Kege Francisc Iosif cu frumoasa principesa bavareză şele; vine apoi muzica la vodevilurile Drumul de fier,
Elisabetâ, capitala Austriei n’a mai văzut serbătoare atât Cinel-Cinel, Florin şi Floriea, Arvinte şi Pe
de impozantă ca in ziua de 12 Iunie n. a. c. — cu prilejul pelea, Milo director şi altele.
jubileului de 60 de ani de domnie a moşueagului nostru La Viena, el a compus Din depărtare. Visurile
Domnitor. Un cortegiu istoric format din 18 grupuri pi (valsuri) Nunta ţărănească, Rusaliile, Tiţa Pes
toreşti i-a făcut pe privitori să vază, rând pe rând, toate cărită, Noaptea de Sf. Gheorghe —una din com
fazele — şi triste şi înălţătoare — prin cari a trecut im poziţiile sale de frunte — şi mai multe bucăţi pentru cor:
periul austriac dela naşterea Iui până în zilele noastre. Serenadă, Luna doarme, ect.
Acest cortegiu a fost deschis prin intrarea triumfală Opereta Moş-Ciocârlan, cea din urmă operă cu
a împăratului Rudolf de Habsburg, întemeiătorul dinastiei; noscută a lui Flondor, a încununat activitatea sa muzicală,
au urmat apoi, rând pe rând, figurile marcante ale epocei aducându-i marile succese de acum doi ani, succese despre
regilor Albereht, Rudolf IV... întâia asediare a Vienei cari s’a scris, la timp, şi în revista noastră.
din partea Turcilor (1529) şi izbânda armatei imperiale;
scene din războiul de 30 de ani; a doua asediare a Vienei Din Germania. A apărut în ediţia a doua romanul
şi înfiângerea Turcilor (1683); războiul de 7 ani şi armata lui Marco Brociner: Ionel Fortuuat. (Ein Roman
învingătoare a mareşalului Radetzky (1849). aus Rumânien, 461 pag. 8°, Stuttgart, A. Bonz &. Sohn.
Grupul din urmă, poate cei mai interesant, care înfăţişă 1908).
prezentul, a fost cortegiul naţionalităţilor. Naţiunile
Austriei,aşacum muncesc şi serbătoresc, aceasta Intr’o istorie a ziaristicei scrisă de Tony Kelleu
a fost idea fundamentală a grupului actstuia, format din (Das Zeitungswesen, Kosels Verlag, 1908) surit următoa
peste 5000 de persoane, reprezentanţi ai tuturor popoarelor rele rânduri privitoare la ziaristica din România:
din imperiul austriac: boemi, dalmatini, galiţieni, tirolezi, «în România e ziaristica relativ mai tânără, căci pri
italieni, croaţi, sloveui şi bucovineni. mele încercări de a întemeia un ziar românesc s’au făcut
Bucovina, cea mai îndepărtată provincie a imperiului, abia în anul 1830. Numărul ziarelor şi al revistelor au
a fost reprezintatâ prin un grup de 600 persoane: germani, fost în anii 1872: 22; in 1896 : 226; în 1901: 320;
ruteni, români, poloni, colonişti maghiari (eiangăi) şi li- în 1903 : 334. în Bucureşti au apărut în 1901: 18 jur