Page 19 - 1908-13
P. 19

Nnil 13, 1908.              LUCEAFĂRUL                       323
      Andrei  Bârseanu  într’un  scurt  cuvânt  comemorativ   povani  (colonişti  ruşi)...  şase  naţiuni  pe  un  mic  petec  do
      a vorbit cu multă duioşie de fostul său coleg şi prieten.  pământ.  Şi  reprezentanţii  acestor  popoare  s’au  prezintat
        La   Lugoş,   Reşiţa-Montană,   Prigor,   Bozovici,   toţi  în  portul  lor  naţional,  înfăţişând  Vienezilor  şi  miilor
      Curtea,  Bistriţa,  Oraviţa  —  unde  s’au  întrunit  trei   nenumărate  de  streini  din  toată  lumea  —  pitorescul  por­
      societăţi  corale  —,  în  Oradea-mare,  unde  a  cântat  corul   tului. jocurile lor naţionale, obiceiurile şi îndeletnicirile lor
      societăţii  Hilaria,  şi  în  multe  alte  localităţi,  au  răsunat   zilnice...
      cântecele veşnic nouă ale lui Porumbeseu.  Seara,  a  avut  loc,  în  rotonda  din  vastul  parc  al  Vienei
                      *                 un festival nou al grupului naţionalităţilor.
        Serbările  (lin  Sibiin.  Amintirea  compozitorului  Ciprian   «Momentul  cel  mai  important  al  acestui  festival  —
      Porumbeseu a fost serbătorită şi in Sibiiu în 2/15 Iunie a. c.   scrie  »N.  Fr.  Presse*  din  Viena  —  a  fost  buna  înţelegere
      Dimineaţa  la  orele  11  a  avut  loc  un  matineu  descbiş   şi  armonia  ce  a  domnit  între  aceste  popoare,  deosebite
      printr’o  frumoasă  cuvântare  a  prezidentului  reuniunii  de   în  ce  priveşte  limba,  deosebite  în  ce  priveşte  traiul  lor...
      muzică  din  Sibiiu,  dl  Dr.  M.  E.  Cristea,  despre  muzica   O  învălmăşalâ  poetică...  Dalmatinii  conştienţi  de  sine
      naţională, apoi s'a cântat «Uvertura naţională» de A. Bena,   se  preumblă  gravi  şi  serioşi,  fără  să  observe,  par’că,  ad­
      »Imn«  de  Porumbeseu,  «Suspine*  de  A.  Bena  şi  «Hora*   miraţia  cu  care  îi  privesc  vienezele...  Printre  ei  se  stre­
      de  O.  Dima,  iar  dl  profesor  Timotei  Popoviei  a  ţinut  o   coară ruteni modeşti şi aşezaţi, cântând vesel — sau poate
      conferinţă,  schiţând  în  termini  călduroşi  viaţa  şi  activi­  nu  sunt  ruteni  ci  români?  Nu,  românii  se  disting  prin  un
      tatea  lui  Porumbeseu.  Trei  seri  dearândul  s’a  reprezentat   moment infailibil: frumseţa încântătoare a femeilor române
      opereta  «Craiu  nou*  şi  «La  şezătoare*  de  dl  Tib.  Bredi-   şi poezia portului lor pitoresc.. .*
      ceanu.  Reuniunea  de  muzică  din  Sibiiu  a  dovedit  şi  de   Aşa au adus popoarele Austriei omagiul lor moşneagului
      astădată  că  dispune  de  forţe  alese  şi  că  se  menţine  la   Domnitor  care  a  avut  fericirea  de  a  împlini  60  de  ani  de
      înălţimea  din  trecut.  Tânărul  ei  diligent,  dl  A.  Bena,  a   Domnie, în vârstă înaintată de 78 de ani...
      arătat  publicului  românesc  că  e  vrednic  de  încrederea   *
      ce  i-a  manifestat-o,  când  i-a  Încredinţat  conducerea  reu­  Moartea  Iui  Flomlor.  La  Berlin  a  murit  zilolo  trecute
      niunii.  D-sa,  prin  «Uvertura*  executată  la  matineu  şi  la  a   Tudor  cavaler  de  Flondor,  membru  al  Dietei  Bucovinei
      treia  reprezentaţie,  s’a  dovedit  a  fi  şi  un  bun  compozitor,   şi  autorul  operetei  Moş-Ciocârlan  reprezentată  cu  pri­
      dela care cu toţii aşteptăm lucrări frumoase şi naţionale.  lejul expoziţiei din Bucureşti, la 1906.
        Despre  «La  şezătoare«,  icoană  din  popor  într'un  act,   Născut  în  1862  la  Storojineţ,  Flondor  şi-a  făcut  stu­
      cu  textul  de  colaboratorii  noştri,  d-nii  C.  Sandu-Aldea  şi   diile primare în comuna sa natală. A urmat apoi în Cernăuţi,
      I.  Boroia,  muzica  de  dl  T.  Bredieeanu,  vom  vorbi  într’un   de  unde  a  eşit  diplomat  al  facultăţii  drept.  Pe  urmă
      articol special, aducând şi câteva fotografii.  trece  în  Viena,  unde  se  ocupă  cu  muzica,  deşi  erâ  în­
                      *
                                        scris la şcoala de agronomie.
        Jubileul  împăratului.  Dela  27  Aprilie  1879  încoace,   Printre  compoziţiile  sale  din  tinereţe,  amintim  cânte­
      când  s’au  împlinit  25  de  ani  dela  căsătoria  Impăratului-   cele   Marinarul,   Vânătorul,   Viorelele,   Lacrimioa-
      Kege  Francisc  Iosif  cu  frumoasa  principesa  bavareză   şele;  vine  apoi  muzica  la  vodevilurile  Drumul  de  fier,
      Elisabetâ,  capitala  Austriei  n’a  mai  văzut  serbătoare  atât   Cinel-Cinel,   Florin   şi   Floriea,   Arvinte   şi   Pe­
      de impozantă ca in ziua de 12 Iunie n. a. c. — cu prilejul   pelea, Milo director şi altele.
      jubileului  de  60  de  ani  de  domnie  a  moşueagului  nostru   La  Viena,  el  a  compus  Din  depărtare.  Visurile
      Domnitor.  Un  cortegiu  istoric  format  din  18  grupuri  pi­  (valsuri)   Nunta   ţărănească,   Rusaliile,   Tiţa   Pes­
      toreşti  i-a  făcut  pe  privitori  să  vază,  rând  pe  rând,  toate   cărită,  Noaptea  de  Sf.  Gheorghe  —una  din  com­
      fazele  —  şi  triste  şi  înălţătoare  —  prin  cari  a  trecut  im­  poziţiile  sale  de  frunte  —  şi  mai  multe  bucăţi  pentru  cor:
      periul austriac dela naşterea Iui până în zilele noastre.  Serenadă, Luna doarme, ect.
        Acest  cortegiu  a  fost  deschis  prin  intrarea  triumfală   Opereta  Moş-Ciocârlan,  cea  din  urmă  operă  cu­
      a  împăratului  Rudolf  de  Habsburg,  întemeiătorul  dinastiei;   noscută  a  lui  Flondor, a  încununat  activitatea sa muzicală,
      au  urmat  apoi,  rând  pe  rând,  figurile  marcante  ale  epocei   aducându-i marile succese de acum doi ani, succese despre
      regilor  Albereht,  Rudolf  IV...  întâia  asediare  a  Vienei   cari s’a scris, la timp, şi în revista noastră.
      din  partea  Turcilor  (1529)  şi  izbânda  armatei  imperiale;
      scene  din  războiul  de  30  de  ani;  a  doua  asediare  a  Vienei   Din  Germania.  A  apărut  în  ediţia  a  doua  romanul
      şi  înfiângerea  Turcilor  (1683);  războiul  de  7  ani  şi  armata   lui  Marco  Brociner:  Ionel  Fortuuat.  (Ein  Roman
      învingătoare a mareşalului Radetzky (1849).  aus  Rumânien,  461  pag.  8°,  Stuttgart,  A.  Bonz  &.  Sohn.
        Grupul  din urmă,  poate  cei  mai interesant, care  înfăţişă   1908).
      prezentul,  a  fost  cortegiul  naţionalităţilor.  Naţiunile
      Austriei,aşacum   muncesc   şi   serbătoresc,   aceasta   Intr’o  istorie  a  ziaristicei  scrisă  de  Tony  Kelleu
      a  fost  idea  fundamentală  a  grupului  actstuia,  format  din   (Das  Zeitungswesen,  Kosels  Verlag,  1908)  surit  următoa­
      peste 5000  de persoane, reprezentanţi ai tuturor popoarelor   rele rânduri privitoare la ziaristica din România:
      din  imperiul  austriac:  boemi,  dalmatini,  galiţieni,  tirolezi,   «în  România  e  ziaristica  relativ  mai  tânără,  căci  pri­
      italieni, croaţi, sloveui şi bucovineni.  mele  încercări  de  a  întemeia  un  ziar  românesc  s’au  făcut
        Bucovina,  cea  mai  îndepărtată  provincie  a  imperiului,   abia  în  anul  1830.  Numărul  ziarelor  şi  al  revistelor  au
      a fost reprezintatâ prin un grup de  600 persoane: germani,   fost  în  anii  1872:  22;  in  1896  :  226;  în  1901:  320;
      ruteni,  români,  poloni,  colonişti  maghiari  (eiangăi)  şi  li-  în  1903  :  334.  în  Bucureşti  au  apărut  în  1901:  18  jur­
   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24