Page 21 - 1908-13

Nrul 13, 1908. LUCEAFĂRUL 325
Trebue să se amintească că Suedia îşi are ediţiile ei Lipsea şi din Berlin au introdus şi ele cursuri pentru
proprii, cari aici nu s’au luat in considerare. Şi încă una jurnalistică. In şcoala superioară comercială din Colonia
— Norvegia şi Danemarca, unde se cetesc operele ori­ ţine prelegeri redactorul Dr. Rob. Brunhuber, (care a
ginale ale lui B. au laolaltă cam 4 milioane de locuitori 1 tipărit o istorie a jurnalisticei moderne, in 1907). După
Cifră mai elocventă nu se poate. H. P. P. cum vedem curentul s’a pornit cu şanse bune de reuşită.
♦ In 21 Septemvrie se va ţinea in Berlin al 12-lea
0 polemică în ,,Mereure de France". Interesantă mai congres in tern a ţi o nai al pressei. Intre punctele, cari
mult pentru cetitorii francezi. In nr. din 16 Xoem- se vor discută vor fi şi următoarele: înfiinţarea judecă­
vrie 1907 (LXX) se tipăreşte o biografie şi o apreciare toriilor de pressă (arbitrii), secretul jurnalistic, asigurarea
mai lungă a lui B. P. Hasdeu, ca «poet, istoric, savant mutuală internaţionalăa ziariştilor, scăderea tarifelor
şi spiritist«. Articolul e scris de dl M. Crai o van. Dl C. poştelor şi telegrafului pentru pressă, activitatea congre­
aminteşte, per tangentem, că România, Ungaria, Buco­ selor celorlalte şi interesul societăţilor pressei în legătură
vina, Macedonia, Basarabia şi Istria sunt »ţări de limbă cu acestea şi planuri pentru revizuirea condiţiilor dela
română» (pays de langue roumaine) gândindu-se la îm­ Berna.
părţeala filologică. F. de Gerardo, corespondentul ungur Vor fi reprezentanţi din toate ţările: Germania, Franţa,
al revistei, află ou cale să protesteze contra afirmaţiei Austria, Anglia, Italia, Regia, Danemarca, Elveţia, Un­
acesteia (16 Dec. 1907), intitulându-şi declaraţia: Un­ garia. Numai România nu o vedem reprezentam nicăiri.
garia şi România-Mare. Nu ştie ce vor zice Italienii, Congresul va ţinea 5 zile şi promite a fi foarte bine cer­
Istrienii şi Slavii din Macedonia, cari sunt înregimentaţi cetat. S’au anunţat până acum 400 de participanţi.
în România-Mare, dar Ungaria nu poaţe să fie ţară ro­ * H. P. P.
mânească, fiind Românii 4 mii, faţă de 10 milioane de Sărbările „Junimei" din Bucovina, cu prilejul îm-
maghiari. La aceasta răspunde dl Crai o van, (10 Ian. 1908) plinirei celor 30 ani dela înfiinţarea ei, s’au început la
întovărăşit de corespondentul român al revistei, Marcel 27 Maiu st. v. în mijlocul unei azistenţe numeroase; scrii­
Montandon (acelaş număr). Dl Gerardo nu cunoaşte, după tori şi profesori din ţară ca d-nii N. Iorga, C. Stere, Simion
cum se vede, expresia «pays de langue». Cu acelaş drept Mehedinţi, M. Sadoveanu, St. Iosif, D. Angliei Z. Bârsan
să numără şi Şviţera şi Canada între ţările franceze, deşi ş. a., au luat parte la aceste serbări, invitaţi fiind de comi­
nu sunt sub dominaţie franceză. Dl Montandon aminteşte tetul societăţii. în ziua primă. D. Onciul a vorbit în casa
dlui Gerardo de istoriograful Horvâth, care susţinea sus naţională, amintind tinerimii că ea are multe drepturi de
şi tare, că Adarn a fost ungur, mai vorbeşte de marele afirmare pe toate terenurile, în Bucovina.
avantaj al maghiarizării, de Bjornson, de studiile lui Vorbind după dl Dori Popovici — care a stăruit asupra
Weigand, Budinsky, de «România», şi Bratter — o lite­ meritelor «Junimei», — dl Nicolae Iorga a arătat că »e
ratură întreagă pentru celce vrea să cunoască chestiunea de datoria unor profesori universitari români de a veni
română. Gerardo răspunde (16 Febr. 1908) luând peste acolo unde tineri universitari români serbează o aniver­
picior pe «iubitul său prietin Montandon». E altă între­ sare de muncă şi cultură naţională sub steagul cu cele
bare dacâ-i reuşeşte. trei colori, care e al neamului de pretutindeni, şi în Ro­
Constată: că Aerenthal a arătat manualele geografice mânia liberă şi al statului».
din România cu teritorul Transilvaniei ca făcând parte Au vorbit apoi dl Mehedinţi şi un ţăran; ziua ’ntâi s’a
din România, că Românii nu se maghiarizează de loc, sfârşit printr’un «comers» care a ţinut până noaptea târziu
că în Istria sunt 3 sate româneşti, că legea Tisza are o A doua zi, vicarul metropolitan, episcopul Călinescu a
taxă de înscriere mai mică decât spusese dl Montandon, oficiat slujba bisericească şi parastas, la catedrală, după
că în Banatul Timişan sunt trei sate franceze şi deci Un­ care a urmat cuvântarea dlui Tarnavski, profesor.
garia e franceză. Apoi, s’a desvelit un răuşit portret al sărbătoritului D.
Curat povestea cu cocoşul roşu... Onciul; dl N. Iorga a arătat meritele prietenului şi co­
legului său mai mare. şi a înfăţişat ascultătorilor figura
Jurnalistica la universităţile germane. Deputatul Ro- măreaţă a de curând dispărutului G. Popovici.
senoxv a ţinut în ziua de 19 Martie 1908 o vorbire în S’a făcut apoi literatură: conferinţa dlui Iorga şi recitări
parlamentul din Berlin, cerând introducerea jurnalisticei de dnii Anghel, Sadoveanu şi Iosif.
ca studiu universitar. E de interes să reproducem con­ Seara s’a dat la teatru «Zorile» dlui St. O. Iosif, iar in
statările lui în privinţa aceasta: In Prusia nu s’a făcut ziua următoare, escursioniştii au plecat în pelerinaj, la
aproape nimic până acum. In Berlin s’a ţinut un singur Putna, având în mijlocul lor şi pe dl C. Stere, directorul
curs din domeniul acesta (în 1906). In Elveţia s’a introdus »Vieţii româneşti».
deja (Berna). Profesorul Kocli ţiue de mai mulţi ani cursuri Toate acestea s’au petrecut în mijlocul unui entusiasm
practice şi prelegeri, în H e i d e 1 b e rg. In semestrul de vară rar; după plecarea oaspeţilor din România, s'a oficiat un
1907 a cetit despre: Istoria, Fiinţa şi importanţa parastas în amintirea lui Ştefan cel Mare.
pressei, arând vre-o 200 de ascultători. (In semestrul *
de vară 1908 găsim cursul: Istoria, fiinţa şi importanţa Ştiri. în numărul de faţă începem cu reproducerea aijua-
opiniei publice, a pressei şi a jurnalismului în Germania). relelor pictorului Satmary de pe la mijlocul veacului trecut,
Profesorul Wenckstern prelege in Breslau, după ce a cari au o deosebită valoare istorică culturală. în unul din
încercat de multe ori să introducă curentul în Greifswald, numerile viitoare vom continuă, şi vom publică şi un ar­
unde a fost profesor. Şcolile superioare comerciale din ticol informativ despre acest pictor.