Page 22 - 1908-13

32(1 LUCEAFĂRUL Nrul 13, 1908.
* La «Universitatea Analelor» din Paris, (vezi Lu­ teatru din România, d-na şi dl Bârsan vor mai veni, în
ceafărul nr. 7 an. 1907) instituţiune întemeiată şi con­ cursul verii, dincoace de Carpaţi pentru a da o nouă serie
dusă de d-na Yvonne Sarcey-Brisson, între conferinţele de reprezentaţii in centrele noastre româneşti.
multe şi variate ţinute de cei mai buni scriitori francezi Suntem convinşi că vor fi primiţi şi de data aceasta
ca: Emil Faguet, Adolpbe lîrisson, Maurice Barres, Georges cu vechea dragoste, de care s’au învrednicit prin presta­
Claretie, Henri Lavedan, Jean Aicard, Georges d’Esparbes, ţiile lor ţinute la nivel artistic înalt.
Jean Richepin şi alţii, vedem cu mulţămire că se anunţă * Duminecă, 14 Iunie n., a răposat după grele sufe­
şi o şedinţă, consacrată «Baladelor româneşti». La rinţe în comuna sa natală, Şard, publicistul român Traian
această şedinţă, prezidată de d-ra Elena Văcărescu, 1T. Pop, fost ani îndelungaţi redactor al ziarului «Gazeta
traducătoarea baladelor în limba franceză, poetul Auguste Transilvaniei» din Braşov. Munca grea de gazetar, sufe­
Dorchain va ţinea o conferinţă urmată de concert. Bala­ rinţele închisorii de stat (în 1890 a fost condamnat la
dele vor fi, unele recitate, altele cântate de artişti emi­ un an închisoare), grijile materiale de cari e legată Ia
nenţi în costume originale româneşti. noi traiul de gazetar — i-au zdruncinat sănătatea şi lunile
* La alegerile din urmă, a făcut mare valvă în presa din urmă i se întunecase mintea. Tr. II. Pop moare în
franceză, candidatura unei femei: D-ra Jeanne Laloe. Toate vârstă de abia 44 de ani, lăsând după sine patru copii
ziarele au numit-o «prima candidată in Franţa». S’au găsit nevârstnici şi o văduvă nemângăiată.
însă unii cari să-i conteste dreptul la gradul de «Primă Traian FI. Pop a scris şi numeroase poezii, nuvele şi
candidată» povestind următoarele: in 1894, când lupta schiţe, fără să se fi putut, insă, afirma pe acest teren.
pentru egalitate eră la culme, femeile, cari erau în fruntea A fost un gazetar buu şi conştiincios şi a murit martir
mişcării, cerând şi egalitatea de sex, hotărîră să prezinte al muncii sale desinteresate.
şi ele o candidată la alegere. George Sand şi alte scrii­ A fost înmormântat, în Şard, la 17 Iunie.
toare contimporane refuzară, iar la urmă, fu aleasă de Odihniască în pace!
candidată o mare adeptă a «feminismului» D-na Desroclies, * 1)1 N. Iorga împreună cu mai mulţi profesori s’au
al cărei nume se desluşii în curâud, cu litere mari, pe hotărît să ţină la Vălenii de munte (România) cur­
un afiş care începeâ cu următoarele cuvinte: suri de vacanţă, cari vor dură dela 1 Iulie v. până la
Bărbaţilor, ce vreţi să fiţi? 1 Septemvrie v. Se vor ţinea lecţii din istoria Românilor!
Tirani, istoria literaturii româneşti, Geografia României, istoria
Filosofi, bisericii româneşti, economia naţionala românească, istoria
Sau neghiobi? literaturilor moderne şi alte cursuri cari nu s’au anunţat
Tirani — vă vom combate, incâ. îndemnăm pe tinerii noştri universitari şi pe toţi
Filosofi — vom discută cu voi, cei dornici de învăţătură românească să pelerineze la
Neghiobi — vă vom despreţul. Vălenii de munte, care e şi un loc de odihnă, liniştit,
Urmă apoi programul.......................................................... ieftin şi cu aer bun. Iată înfiinţate cursurile pentru ti­
Aşa dai', precum se vede, n’a fost D-ra Laloe prima nerimea română de pretutindeni, de cari s’a vorbit atâta
temee în Franţa, care s'a expus ridicolului pentru cauza de câţiva ani! Toţi câţi vor merge să asiste la aceste
feminismului exagerat, şi nesănătos. cursuri de sigur nu se vor întoarce cu păreri de rău.
* Raportul anual pe anul administrativ 1907, al socie­ * Csermely Gyula, scriitor ungur, a scos un volum de
tăţii muzicale «Armonia» din Cernăuţi, a apărut în urma novele, a căror subiecte sunt luate din viaţa ţăranilor
adunării generale ordinare, ce s’a ţinut la 7 Aprilie st. români.
n. 1908. * Dl profesor Dimitrie Comşa din Sibiiti a primit dela
El cuprinde, în şir cronologic, toate prestaţiunile socie­ Ministerul instrucţiunii publice din România suma de
tăţii corale «Armonia», în decursul anului 1907, şi toate Lei 7400 pentru tipărirea unui «Album de crestături in
evenimentele mai remarcabile privitoare la societate. După lemn». Cunoaştem câteva planşe din acest album şi putem
cum rezultă din anuar putem vedeţi, că societatea îşi dă spune că al doilea album al dlui Comşa va fi tot aşa de
toată silinţa, să desvoalte o activitate cât să poate de preţios ca şi primul, tipărit cu cheltuiala «Reuniunii de
puternica pe terenul muzical românesc. Majoritatea pro- agricultură din comitatul Sibiiului».
dueţiunilor şi a cântecelor predate sunt curat româneşti. * Cancer la inimă, noua piesă a dlui H. G. Lecca,
Programele productiunilor au fost totdeauna foarte bo­ are toate defectele şi toate calităţile dsale, plus marele
gate (22 la număr) şi alese, aşa că succesul lor a fost defect că se petrece într’un mediu nici românesc, nici
cât să poate de mulţumitor. La aceste succese a contri­ străin, plus un alt mare defect: acela că nu e piesă ori­
buit, pe lângă silinţa diligenţilor, foaite mult şi zelul şi ginală, după cum spun unii, ci teatralizarea unei nuvele
participarea regulată a membrilor activi. de Jean Lorrain.
Armonia are cu totul 254 de membrii. Dintre aceştia Dl Lecca scrie frumos româneşte, conduce dialogul cu
11 membri onorari, 20 membri fundatori, 60 membri multă uşurinţă şi acţiunea cu o îndemânare de om care
sprijinitori şi 163 membri activi, între cari şi câţiva cunoaşte bine tainele scenei; in schimb, intriga e banală,
solişti buni. adeseori acte întregi nulă, iar desnodământul melodramatic.
* Doamna şi dl Z. Bârsan, artiştii noştri nouă Scene, acte de prisos, găseşti câte vrei în teatrul dlui
tuturor atât de dragi, au fost angajaţi la Teatrul Naţional Lecca; d-sa a tradus multe piese străine; îndeletnicirea
din Bucureşti pentru stagiuuea de toamnă. aceasta i-a dăruit o virtuozitate de bun technician, dar
Înainte de a-şi începe activitatea pe scena primului nu i-a putut desvoltâ inspiraţia — care, în niciuua din