Page 3 - 1908-13
P. 3

LUCEAFĂRUL

             REVISTĂ ILUSTRATĂ PENTRU LITERATURĂ Şl ARTĂ. APARE DE DOUĂORI PE LUNĂ
                             sub îngrijirea unui comitet de redacţie.
       Colaboratori:  I.  Adam,  I.  Agârbiceanu,  Z.  Bârsan,  G.  Bogdan-Duică,  Dr.  I.  Borcla,  Dr.  T.  Brediceanu,
       I.  Ciocârlan,  V.  Cioflcc,  Al.  Ciura,  Maria  Cunţan,  I.  Duma,  Elena  Earago-Fatma,  0.  Goga,  Dr.  I.  Lupaş,
       Dr. G. ÎAiirnu, II. P. Petrescu, Ecalerina Piliş, M. Sadoveanu, C. Sandu-Aldea, M. Simionescu-Râmniccanu,
                                    I. U. Soricu.



                                         Orice reproducere, fără indicarea ii rarulu i, csle opritei.


                            Poezia poporala româna.

        Toate  aceste  producte  poetice  ale  geniului  po­  tinul  său  Alecu  Russo,  a  fost  frumoasa  eolec­
       porului  român,  ca  şi  numeroasele  proverbe,  bas­  ţiune  de  balade  poporale,  publicată  în  anul  1852
       mele  pline  de  fantazie  şi  ingenioasele  snoave  şi   şi  1853  în  laşi,  curând  după  întoarcerea  poetului
       ghicitori,  au  rămas  necunoscute  lumei  învăţate   din  exil  in  urma  mişcărilor  politice  din  1848.
       până  oătră  mijlocul  secolului  trecut.  Erau  ca  o   Colecţiunea  aceasta,  tradusă  în  limba  franceză
       comoară ascunsă, ce-şi aştepta numai săpătorul is­  de  însuşi  poetul,  iară  in  cea  germană  de  W.
       cusit,  care  s’o  scoată  la  iveală  şi  s’o  scuture  de   v.  Kotzebue,  un  bun  cunoscător  al  limbei  ro­
       rugina timpurilor.               mâne,  al  ţării  şi  al  obiceiurilor  din  Moldova,
        Acest  iscusit  săpător  a  fost  poetul  V  a s i l e    unde  petrecuse  mai  multă  vreme  ca  consul,  fu
       A  l e x a n d r i .             complectată  mai  târziu  cu  balade,  doine  şi  hore,
        îndemnat  de  curentul  romantic,  ce  stăpâniâ   adunate  şi  din  alte  ţinuturi  locuite  de  Români,
       pe  literaţii  din  ţările  apusene  prin  anii  1840  şi   şi  publicată  în  anul  1866  în  Bucureşti,  capitala
      care-i  făcea  să-şi  îndrepte  privirile  asupra  tra-   Principatelor-unite,  sub  titlul:  «Poezii  populare
      diţiunilor şi legendelor fantastice, păstrate in amin­  ale Românilor».
      tirea  claselor  de  jos  ale  poporului;  atras,  poate,   Prin  această  eolecţiune  se  atrase  pentru  prima
      şi  de  exemplul  scriitorului  sârb  Vuk  Stefanovici   oară,  în  mod  mai  serios,  atât  atenţiunea  lumei
      Karagici,  a  cărui  eolecţiune  de  poezii  poporale   învăţate  străine,  cât  şi  a  celor  de  acasă,  asupra
      •lin  patria  sa  avuseră  un  succes  aşa  mare;   comorilor  de  fruinseţe  cuprinse  în  poezia  popo­
      în  prima  linie  însă  condus  de  iubirea  faţă   rală  română,  şi  aceasta,  întocmai  ca  Cenuşotca
      de  poporul  său  şi  de  ţara  sa,  Alexandri,  îndată   din  poveste,  fu  chemată  să  ocupe  locul  cuvenit
      după  întoarcerea  sa  din  străinătate,  unde  încer­  între  celelalte  surori  ale  ei,  mai  favorizate  de
      case  diferite  studii,  dar  se  ocupase  mai  mult   soarte.
      cu  literatura,  şi  cu  deosebire  după  moartea  mamei   Asupra  desvoltării  poetului  V.  Alexandri,  în­
      sale,  începu  a  cutreerâ  ca  escursionist  munţii   deletnicirea  cu  poezia  poporală  a  avut  urmarea
      bogaţi  în  păduri  şi  în  păşuni  şi  câmpiile  rodi­  cea  mai  fericită.  Ea  l-a  făcut  să-şi  însuşească
      toare  ale  Moldovei,  apropiindu-se  peste  tot  de   acel  graiu  neaoş,  românesc,  care  caracterizează
      omul  din  popor  şi  căutând  a-i  cunoaşte  felul   toate  lucrările  lui,  ea  i-a  îndreptat  atenţiunea
      de  judecată  şi  simţire,  graiul  simplu,  dar  ex­  asupra  creaţiunilor  originale  ale  spiritului  po­
      presiv  şi  de  multe  ori  plin  de  plasticitate,  obi­  porului,  care  se  reoglindesc  şi  în  lucrările  sale
      ceiurile,  cântecele,  danţurile  şi,  mai  presus  de   proprii,  ea  l-a  învăţat  să  simtă  cu  poporul,  şi
      toate,  poezia  sa  atât  de  bogată,  dar  până  atunci   astfel  l-a  făcut  cel  mai  popular  şi  mai  iubit
      cu totul neluată in seamă,        scriitor român din secolul al XlX-lea.
        Rezultatul  acestor  excursiuni,  la  care  Alexandri   Alăturea  cu  V.  Alexandri  şi-a  dezvoltat  mo­
      eră  adeseori  însoţit,  ajutat  şi  îndemnat  de  prie­  desta, dar rodnica activitate scriitorul poporal
                                                                   i
   1   2   3   4   5   6   7   8