Page 4 - 1908-13
P. 4
308 LUCEAFĂRUL Nrul 13. 1908.
A n t o n P a n n , un simplu dascăl de biserică D. Stăncescu, Iuliu A. Zâne (o mare colecţiune
din Bucureşti, fost puţină vreme prin anii 1840 de proverbe. în mai multe volume) etc.; pentru
cântăreţ la biserica Sf. Nicolae din Braşov-Seheiu. Dobrogea: T. Burada; pentru Românii din Ma
Acest om harnic, fără multă învăţătură, dar cedonia: I. Caragiani, M. G. Obedenaru, G. Wei-
înzestrat dela natură cu isteţime deosebită şi gand şi Pericle Papahagi. —• Afară de aceea,
cu mult umor, începu a adună şi a publică, încă aproape toate foile literare şi politice, cu deo
de pe la anul 1830, cântece de stea de cuprins sebire cele din Ungaria, publică foarte adeseori
religios, cântece profane poporale (cântece de colecţiuni mai mari sau mai mici de poezii po
lume) şi diferite anecdote poporale. Lucrarea sa porale, adunate cu deosebire de preoţi, învăţă
principală însă este «Povestea vorbei«, o exce tori şi de alţi cărturari, cari trăiesc în mijlocul
lentă colecţiune de proverbe »de prin lume adu poporului.
nate şi iarăş la lume date«, împărţită in capi Natural, că nu toate colecţiunile acestea sunt
tole după cuprins şi înzestrată cu o mulţime făcute după un sistem bine precizat, şi ar fi de
de fabule şi anecdote versificate de însuşi cu dorit, ca o corporaţiune literară, in prima linie
legătorul. în această colecţiune se oglindiâ, în «Academia română«, să caute a sistemizâ aceea,
modul cel mai strălucit, înţelepciunea poporului ce s’a adunat până acum, şi să caute a complectă
român, întocmai cum din baladele, doinele şi colecţiunile existente, prin aceea ce mai lipseşte.*)
horele adunate şi publicate de V. Alexandri se Studiul poeziei poporale a dat literaturei culte
puteâ vedeâ puterea lui de simţire şi bogata lui române o nouă viaţă. El a emancipat-o de sub
fantazie. influenţa literaturilor străine, sub care oscilase
Exemplul lui V. Alexandri şi al lui Anton până acum, şi i-a dat o direcţiune proprie, pre-
Pann află în scurtă vreme numeroşi imitatori, făcând-o, in adevăr, într’o literatură naţională.
în toate ţinuturile locuite de Români se iviră Sub influenţa poeziei poporale s’au desvoltat
bărbaţi şi chiar şi femei, cari începură a adună toţi scriitorii mai de seamă ai Românilor din
cu stăruinţă productele Musei poporale. Astfel timpul din urmă. Muza poporală, precum am
au fost pentru Ardeal, Bănat şi celelalte părţi arătat mai sus, a fost geniul cel bun, care l-a
ale Ungariei: At. Marienescu, M. Pompiliu, I. condus pe Alexandri; ea l-a învăţat pe Eminescu,
Moldovanu (colecţiunea întocmită de Iarnfk- însuşi un folklorist foarte zelos, acea limbă ne
Bârseanu, I. Pop Reteganul, T. Frâncu şi G. întrecută, care exprimă aşa de plastic şi aşa de
Candrea. Enea Hodoş, 1. G. Bibicescu, I. T. Mera, armonios ideile cele mai înalte şi sentimentele
S. Mândrescu, Al. Ţiplea şi alţii; pentru Buco cele mai puternice; ea i-a insuflat lui G. Coşbuc
vina: harnicul Simeon FI. Marianu, răposat nu concepţiile sale cele mai fericite; sub semnul ei
de multă vreme, care a dat la iveală şi a lăsat magic şi-au început activitatea şi şi-o continuă
după sine şi numeroase studii folklorice. Obi şi acum I. Slavici, N. Gane, B. Delavrancea, Al.
ceiurile Românilor la nunţi şi la înmormântări, Vlahuţă, O. Carp, St. Iosif. Oct. Goga, M. Sado-
serbătorile la Români, Ornitologia poporală, Bo veanu, Sandu Aldea, I. Brătescu-Voineşti, I.
tanica poporală română etc.); pentru Moldova Agârbiceanu şi ceilalţi tovarăşi de muncă ai lor.
şi Basarabia: neîntrecutul povestaş Ioan Creangă, Dovadă, că pentru fiecare popor izvorul de viaţă
Elena Sevastos, M. Canianu, Arthur Gorovei, şi de putere, — nu numai în ce priveşte litera
care a înfiinţat o foaie specială pentru folklore tura, — se află in sine însuşi.
I\. Bârscanu.
«Şezătoarea « (in Fălticeni), G. Madan ş. a.; pentru
Muntenia: P. Ispirescu, I. C. Fundescu, G. Dem.
*) Unele probe din poezia poporală română, şi peste
Teodorescu (o mare colecţiune de poezii poporale tot din bogata literatura poporală a Românilor, s’au tradus
diferite, împărţite după etatea celorce ce le cântă), şi in limba germană, precum şi în alte limbi străine.