Page 11 - 1908-14
P. 11

K rul 14, 1908.            LUCEAFĂRUL                        339

                                              44
                                „La şezătoare .
        — Icoana din popor, muzică pe motive româneşti de Dr. Tib. Brediceanu, textul de C. Sandu-Aidea şi Dr. I. Borcia. —
         Piesa  d-lui  Brediceanu,  reprezentată  pentru   artei naţionale şi, prin urmare, tot atâtea expresii
        primaoară,  la  2/15  Iunie  a.  c.,  în  teatrul  orăşe­  conştiente ale geniului poporal, ele se vor adresă
        nesc  din  Sibiiu,  poate  fi  socotită  ca  un  eveni­  întregului  neam,  vor  fi  tezaure  obşteşti  şi  vor
        ment  în  mişcarea  noastiă  artistică.  Importanţa  avea cea mai binefăcătoare înrâurire asupra ni­
        ei  creşte  mai  ales,  dacă  o  apreciem  din  punct  velării sociale.
        de vedere naţional.                Piesa  d-lui  Brediceanu  e  una  dintre  înce­
         Străduinţa  artei  culte  din  vremea  noastră  de  puturile  cari  inaugurează  această  nouă  direcţie
        a  se  apropia  tot  mai  mult  de  arta  poporală,  de  în  mişcarea  noastră  artistică,  din  care  cauză
        a-şi  căută  izvoare  nouă  de  inspiraţie  şi  de  pre-  îi  şi  atribuim  o  deosebită  importanţă  naţională
        menire  în  creaţinnile  ţărăneşti,  se  generalizează  şi artistică.
        şi  la  noi  într’o  măsură  din  ce  în  ce  mai  inten­  Ca să putem înţelege mai cu uşurinţă însem­
        sivă.  Colecţiunile  de  poezii  poporale,  albumele  nătatea  creaţiunilor  de  acest  fel,  mărginindu-ne
        de  cusături,  ţesături,  crestături  etc  şi  adunarea  numai la muzică, e de ajuns să aruncăm o pri­
        melodiilor poporale se îmbogăţesc din an în an,   vire  asupra  creaţiunilor  naţionale  ale  muzicei
        popularizând comorile  artistice ale poporului în   ruseşti şi norvegiene.
        cercuri  tot  mai  largi  şi  cucerind  sufletele  ar­  Muzica  rusească  e  poate  una  dintre  cele  mai
        tiştilor  prin  frumseţea  lor  originală  şi  specific  caracteristice  şi  mai  originale  muzici  naţionale.
        românească. Va mai trece desigur multă vreme,   In  ea  trăeşte  spiritul  rassei  slave  şi  aparţine
        până  când  aceste  bogăţii  naţionale  se  vor  în­  poporului rusesc. Elementele ei constitutive sunt
        chegă într’o temelie durabilă şi organică pentru în­ împrumutate din muzica poporală, întreaga ei ţesă­
        treaga noastră mişcare artistică. Încercări de feliul  tură e alcătuită din melodiile poporale ruseşti, cari,
        piesei d-lui Brediceanu ne dovedesc însă, destul   in Rusia, se culeg, de prin jumătatea a doua a se­
        de limpede, că începutul de a apropia arta cultă  colului al XVIII-lea. Melodiile poporale nu au fost
        de  arta  poporală  există  şi  la  noi.  Mai  ales  în   însă  numai  adunate  şi  armonizate,  cum  se  face
        muzică  această  apropiere  e  uşor  de  realizat.   la  noi,  ci  ele  au  fost  sintetizate  de  compozitori
        Se aşteaptă numai geniile naţionale, cari să de­  geniali într’o muzică clasică, păstrând  ritmul şi
        săvârşească  opera  mare  a  unităţii  noastre  arti­  măsura specifică melodiilor poporale ruseşti. Cel
        stice.  Neapărat  că  vor  trebui  să  se  perândeze.  care  a  întemeiat  muzica  naţională  rusească  e
        mai  întâi,  epocile  de  transiţie,  cari  să  pregă­  Mihail Glinka, care, dupăce a cutreerat Europa,
        tească  posibilitatea  unei  asemenea  evoluţii  ar­  s’a întors acasă  cu dorinţa de a crea opere na­
        tistice,  căci  salturi  nu  se  admit  nici  în  artă.  ţionale.  »Vreau  —  zice  Glinka  —  ca  scumpii
        Apropierea  dintre  arta  poporală  şi  arta  cultă  e  mei patrioţi să se simtă, ascultând muzica mea,
        condiţionată şi de apropierea păturilor sociale cari  ca  la  ei  acasă,  iar  străinătatea  să  nu  mă  soco­
        alcătuesc  neamul  nostru.  închegarea  socială  şi  tească  de  un  presumţios,  care  se  împodobeşte
        închegarea artistică se influenţează reciproc. Arta  cu  penele  altora«.  Şi  Glinka  a  reuşit  să  facă
        e chemată chiar, prin natura ei, să fie unul dintre  începutul, iar urmaşii iui, cunoscuţi sub numele
        factorii  cei  mai  puternici  pentru  crearea  unei  de »Ce i C i n c i« '), au dus la deplină izbândă mu­
        solidarităţi  naţionale  şi  sociale.  Arta,  cultivând  zica creată din melodiile poporale. Ca pretutin­
        frumosul,  cultivă  sentimentul  dezinteresării,  —  deni,  încercările  prime  au  fost  întâmpinate  cu
        singurul  sentiment  desinteresat  e  cel  estetic  —  zâmbete de ironie şi cu neîncredere, până când
        şi, prin urmare, contribue la lărgirea cercului de  strălucirea  fulgerătoare  a  geniului  lor  a  înze­
        simpatie al individului şi, indirect, la închegarea  strat poporul rusesc cu cele mai originale com­
        socială.  Din  acest  punct  de  vedere  arta  e  cea  poziţii, astăzi recunoscute şi admirate de toată
        mai aleasă manifestare a sufletului omenesc.
                                           ţ)  Şi  anume:  Balakirew,  Cesar  Cui,  Rimsky-Korsakow,
          Atunci  când  operele  de  artă,  create  de  indi­  Mussorgski  şi  Borodin,  cari  sunt  adevăraţii  întemeietori
        vidualităţi puternice, vor fi tot atâtea sinteze ale  ai muzicei naţionale ruseşti.
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16