Page 19 - 1908-14

N ml 14. 1908. LUCEAFĂRUL 347

Cu toate aceste, cum spune dl Slavici, o bună parte a veliştea impunătoare. . La banohetul, care a urmat acestei
societăţii noastre culte suferă de boala semitismului! Cau­ manifestaţii, între alţii, redactorul «Gazetei Transilvaniei»,
zele slăbirii morale a societăţii noastre trebue să fie deci dl V. Branişce, a închinat pentru unirea în cugete şi în
şi altele. Socotim că mai curând sunt de a se căută în simţiri, care trebue să domnească, mai pre sus de toate,
particularismul şi individualismul modern, cari nu sunt între toţi Românii în zilele acestea de grele încercări,
roadele semitismului ci ale feudalismului şi ale capitalis­ iar dl Petru Popovici pentru deputaţii români naţionalişti
mului, cari, la rândul lor, istoriceşte, nu sunt de origină din dieta ungară. Cine s’a îndoit vreodată de rostul
semită, ci de origină aristocratică, oligarhică naţională. astorfel de manifestaţii, în ziua de 8/21 Iunie s’a putut
De altfel cauza principală a «demoralizării» e însuşi mediul convinge de importanţa lor multilaterală.
românesc al eărturărimii, creat după calapod strein, nu
numai semit. Marţi în 17/30 Iunie 1908 «Reuniunea română de gim­
Sunt probleme de interes obştesc şi discutarea lor nastică şi de cântări din Braşov», a aranjat un frumos
desigur numai foloase ar putea aduce pentru închegarea concert din incidentul aniversării a 25-a dela moartea
democratică a neamului nostru. T. lui Ciprian Porumbescu, despre care anunţăm în alt Ioc
al cronicei din acest număr. ... a.
*
*
Dela Braşov. Serbările jubilare înalţă, nobilitează şi
umplu sufletele de nădejdi. In viaţa poporului nostru Şcoala lui Tolstoi. «Petersburger Herald» ne spune
atât de sbuciumată, ele sunt o necesitate şi un factor lucruri foarte frumoase despre învăţăturile ce le dă bă­
social educativ. In timpul din urma, Braşovul a avut parte trânul Tolstoi elevilor din Jasnaja-Pojana: «Bătrânul
de frumoase serbări. Duminecă în 8/21 Iunie s’a serbat filozof-poet intră în şcoală, cu o mulţime de notiţe.
jubileul de 70 de ani de existenţă a «Gazetei «Bună dimineaţa Leo Nicclaevici»! Câţiva se înghesuesc
Transilvaniei». Faptul, că «Gazeta de Transilvania» a să fie mai în apropierea lui. Tolstoi merge la tablă, pe
fost cel dintâiu jurnal politic român dincoace de Carpaţi, care atârnă o hartă şi începe să le vorbească despre
precum şi trecutul ei sbuciumat, răspândirea ei în toate polul nordic, în legătură cu expediţia lui Nansen. Im-
colţurile locuite de Români, şi consecvenţa în principii, părtăşindu-le, că frigul se urcă, la pol, şi la 50 de grade,
justifică pe deplin serbarea măreaţă, aranjată de Românii un băiat observă:
din Braşov şi jur. In ziua numită, la orele li 1 /» s’a pre­ — Tare rece trebue să fie acolo.
zentat o deputaţiune numeroasă a fruntaşilor din Braşov Ceilalţi încep să compare răceala dela pol eu cea din
şi jur la locuinţa d-lui Dr. A. Mureşianu. 1)1 advocat Ion Jasnaja-Pojana. După ora de geografie, urmează exami­
Lengeru a rostit un frumos discurs, în care a scos la nare. Prelegerea eră: «Ce e timpul»î
iveală importanţa «Gazetei» în viaţa noastră politică şi Băieţii se ridică neastâmpăraţi:
socială, şi a apreciat munca de 30 de ani, pe acest teren, — Spun eu! Spun eu!
a însulleţitului ei director Dr. A. Mureşianu. Răspunzând, Tolstoi însă întreabă pe un băiat, ce sta liniştit în
dânsul a mulţumit deputaţiunii pentru manifestaţiunea bancă:
sentimentelor atât de călduroase şi a scos la iveală faptul, — Ei, ştii tu, micuţule, ce e timpul?
că simpatia şi încrederea neturburată, care au arătat-o — Ştiu, timpul nu există, căci e trecutul, în care trăim.
în tot timpul Românii braşoveni, au contribuit mult la — Nu mai este, căci a trecut deja, întregesc ceialalţi.
viaţa îndelungată a ziarului, în fruntea căruia stă şi pe — Aşteptaţi, băieţi, nu vorbiţi deodată!
care se va strădui a-1 conduce şi mai departe cu aceeaşi Băiatul continuă:
abnegaţie ideală pentru a servi marea cauză, căreia şi-a — Viitorul e mâne, poimâne, dar încă nu e... Aşa
dedicat viaţa. dar nu este nici viitor, ci numai timpul de faţă. Dar nici
Cei cari au pus la cale serbarea, au înţeles că o manifes­ timp de faţă nu e, căci...
tare a sentimentelor masselor ar aduce o mai mare bucurie — Căci — întregeşte Tolstoi — timpul de faţă e numai
şi încredere jubilantului. Manifestaţia a avut loc seara. Ea un punct neînsemnat, trecerea dela trecut la viitor, şi
a întrecut mult manifestaţia făcută acum 20 de ani cu ocazia îndată ce am spus un cuvânt, acesta aparţine deja tre­
jubileului de 50 de ani al «Gazetei Transilvaniei». Un cutului.
conduct de torţe impunător a percurs stradele principale Aşa e şi sufletul, continuă micul filozof.
ale Braşovului cu muzică, cântece şi strigăte de: «să trăiască», — Timpul nu există pentru suflet, căci e nemuritor,
şi s’a oprit în piaţă înaintea casei d-lui Dr. A. Mureşianu, întregeso ceialalţi.
unde se adunaseră câteva mii de oameni. Aici am avut Băiatul continuă:
plăcerea a auzi marşul jubilai 4 al «Gazetei», compus, din — Timpul există numai în raport cu trupul.
acest incident, de dl prof. de muzică Iacob Mureşianu din — Leo Nicolaevici, întreabă unul, vom simţi noi când
Blaj, precum şi un însufleţit discurs, rostit de inimosul se va despăiţi sufletul de trup?
părinte Dr. V. Saftu, care a asigurat pe actualul director, — Nu, căci noi vom rămânea cu sufletul şi numai
că «munca lui a căzut pe pământ bun, că nu va trece trupul poate să simţiască.
multă vreme şi va da rodul dorit». Cu glas puternic a Când Tolstoi se ridică, sar cu toţii împrejurul lui,
mulţumit dl Dr. A. Mureşianu celor cari fac această cinste cerându-i cărţi, cadoul obicinuit.
»Gazetei«, conducătorilor ei de pe vremuri şi dânsului. — Cărţi o să vă dau mai târziu, acum să ascultăm
Entuziasmul, ce s’a manifestat aici, a fost înălţător, pri­ fonograful: